Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Arheologie

VESTIGII FEUDALE TIMPURII

77

Cronologia acestui artefact in Transilvania nu coboarä, se pare, sub mijlocul veacului al Xl-lea. Limita superioarä a datarii cäldärilor de lut atinge insä sfär§itul secolului al Xlll-lea24 25 ceea ce reprezintä о plajä mult prea largä pentru nevoia de precizie cronologicä reclamata de epoca ín discutie. ín functie §i de alte repere §i de tipológia intregului material arheologic aceastä datare poate fi limitata cu rezervele de rigoare Ia secolul al Xll-lea. Numärul redus de complexe ínregistrate §i un inventar arheologic destul de särac conduce Ia о prudentä sporitä atät Tn ceea ce prive§te datarea cät §i atribuirea etnicä a celor douä vetre de sat. ín ansamblu ele se inscriu in orizontul reprezentat de descoperirile de tip More§ti B26, datate in secolul XI - XII.

Päräsirea acestor douä a§ezäri poate sä se lege de momentul colonizärilor säse§ti din nordul Transilvaniei, cänd о anumitä restructurare а habitatului se poate, schematic, urmäri, pe baza putinelor cercetäri §i la Bistrita §i in alte locuri din regiune. Cel mai timpuriu document inregistreazä Archiudul ca parte a regiunii de colonizare säseascä sub denumirea de Villa Saxonum de Erkud27, te 1238. Ulterior, mo§ia a intrat in stäpänirea familiei nobiliare Kökényes28,nobilii de Archiud jucänd un rol major in viata social-economicä din zonä.

Chiar dacä vestigiile feudale de la Archiud au reprezentat о componentä secundarä in proiectele de cercetare derulate in cele douä puncte, ele aduc dovezi concrete ale tipului de habitat §i repere interesante privind cultura materialä dintr-o regiune cu incä mult prea putine descoperiri §i färä un program de cercetare structurat, constituindu-se intr-un indemn pentru о abordare complexä, care sä aibä in vedere zonele distincte, ocupate de grupele de populatii aflate sau ajunse in regiune. Abia pe urmä se va putea aborda cu §anse de reu§itä problema degajärii diverselor componente etnice §i a modului in care acestea au interferat §i s-au influentat reciproc.

LISTA ILUSTRATIILOR

I

Fig. 1 - Hartä cu amplasarea a§ezärilor feudale timpurii de la Archiud:

a „Fundätura”; b „Hänsuri”

Fig. 2 - Planul säpäturilor de la Archiud „Hänsuri” cu amplasarea locuintelor feudale

Fig. 3 - Planuri §i profile de bordeie: a) locuinta nr. 3 din 1990 de la „Fundätura”;

b) locuinta nr. 5 de la „Hänsuri”

Fig. 4 - Ceramicä din locuinta nr. 2 de la Archiud „Fundätura”

Fig. 5 - Ceramicä feudalä timpurie din L3 de la Archiud „Fundätura”

Fig. 6 - Ceramicä feudalä din a§ezarea de la „Fundätura” L1 (1-2) §i

24A.Lukacs, op.cit., p 324.

25K.Horedt, More§ti II, p 36.

26ldem, op.cit., p 35-40.

27C.Suciu, Dictionar istoric al localitätilor din Transilvania, I, EA, 1967, p43.

28Gy. Györffy, Az Árpád-kori magyaraország történeti féöldrajza, III, Budapest, 1987, p 347.