Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Arheologie
74 CORNELIU GAIL) 3 л habitatul medieval . In a§ezarea de la „Fundátura” au fost dezvelite un numär de trei locuinte feudale timpurii, iar la „Hánsuri” in suprafata ocupatä de cimitirele din epoca bronzului, Latene, secolul IV §i secolul VI, au fost degajate un numär de cinci complexe de locuire feudale (fig. 2). Dispunerea locuintelor in cadrul a§ezärilor nu sugereazä ordonarea lor in functie de cäi de acces, fiind mai degrabä pälcuri de locuinte dispuse in functie de forma terenului §i imprä§tierea loturilor. Desigur, asemenea constatäri pót fi cu totul hazardate avänd in vedere numärul de complexe identificate, dar, cel putin la „Hánsuri”, suprafata integral säpatä este acoperitoare pentru a delimita aria de locuire, dacé nu avem de-а face cu gospodärii aflate in afara vetrei de sat. Gruparea locuintelor, consemnatä §i in a§ezäri din alte regiuni, a fost explicata’, pe baza analogilor etnografice, prin ridicarea de cätre generatii succesive a casei proprii in cadrul aceleia§i gospodärii, sau prin ridicarea unei noi locuinte dupä päräsirea celei bäträne§ti, devenitä insalubrä3 4. Se observä cu u§urintä cä satele se in§iruie de-а lungul firului räului, Ia distante relativ reduse5, in locuri deschise, la poalele dealurilor sau pe terase mai inalte, evitänd zonele inundabile din apropierea cursului väii. Forma de locuire preferatä de comunitätile stabilite la „Fundätura” §i „Hánsuri” este cea semiingropatä6, cu gropile locuintelor säpate in pämänt la 0,50 -0,80 m, de la nivelul de cälcare. La „Fundätura” douä dintre locuinte erau de formä rectangularä, о a treia avea forma ovalä cu diametre de 3,80x2,90 m (fig. 3a). Locuintele dezvelite la „Hánsuri” erau de plan rectangular, cu colturile rotunjite. Intr-un singur caz a putut fi stabilit accesul in locuintä, care se realiza prin marginea sud-esticä (Ц) la celelalte putem doar presupune cä intrarea era dispusä pe latura dinspre vale, pe latura lungä a casei. ín nici unul dintre complexele cercetate nu au fost surprinse gropi ale stälpilor care sä sustinä structura aerianä a locuintelor, fapt care conduce la presupunerea cä locuintele aveau peretii a§ezati pe tälpi de lemn, sistem constructiv utilizat in cadrul arhitecturii de lemn, pentru care existä nenumärate analogii arheologice §i etnografice. Locuintele, formate dintr-o singurä incäpere, cu suprafete cuprinse intre 8 §i 17 m2, aveau pe una dintre laturi sau in coltul incäperii cuptoare pentru incälzit §i pregätirea hranei, de formä rectangularä, cu laturile de 0,70 - 1 m, delimitate prin lespezi de gresie sau vetre deschise, delimitate de bolovani. Douä dintre locuintele de la „Hánsuri” aveau amenajate in afara gropii bordeiului, pe unul din coituri, cuptoare scobite in lut de formä circularä. in cazul locuintei L5 cuptorul a suferit о refacere dupä ce cuptorul initial a fost distrus, 3§t. Pascu, Voievodatul Transilvaniei II, Cluj-Napoca, 1979, p 94 sqq; P.Niedermaier, Der mittelalterliche Städtelbau in Siebenbürgen, im Banat und im Kreischgebiet, Teil I, Heidelberg 1996, p 47 sqq; T.Vuia, “Studii de etnografie §i főidői' I, Bucure§ti 1975, p 239. 4 V. Spinei, Realitäti etnice §i politice in Moldova Meridionalä in secolele X-Xlll. Romani §i turanici, la§i 1985, p 105. sAvem in vedere §i celelalte a§ezäri contemporane, descoperite prin cercetäri de suprafatä, aflate in vatra satului Archiud §i in aval in hotarul satelor Budurleni §i Viile Tecii. 6V.Neamtu, Bordei §i semibordei. Mod de locuire in vremea feudalismului timpuriu, in Civilizatie medievalä $/' moderné romäneascä, Cluj-Napoca 1985, p 64-70
