Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
504 DANIEL BORO§ 4 conditia ca invätätorul sä §tie dezvälui §colarilor sensul imaginilor . Primul articol mai detaliat (§i erudit) apartinänd problematicii studiate de noi, pe care l-am intälnit intr-o publicatie a invätätorilor, apare in 1883 sub titlul Vinulu. consideratu dein punctu de vedere morale §i nationalu economicu4 5 §i este semnat simplu H. Anticipänd о posibilä Tntrebare a cititorilor care puteau crede cä vinul merita sä aparä in “Foi’a scolastecä" doar pentru a fi combätut consumul lui, autorul prezintä о pledoarie in favoarea acestuia §i in detrimentul vinarsului considerat de el múlt mai nociv. De la inceput semnatarul articolului mentioneazä faptul cä betia era atät de räspänditä incät orice om cu bun simt trebuia sä lupte impotriva ei, §i aminte§te о initiativä legislativä a domnului Simionasiu din comitatui Hunedoarei, crezänd insä cä aceasta urma sä fie cu greu votatä §i extrem de u§or incälcatä. Betia este semnalatä de autor mai ales la muncitorii säraci cauzele fundamentale ale acesteia fiind considerate de el a fi hränirea insuficientä §i lipsa de inteligentä (instruire), amägirile crä§marilor, exemplul räu §i inclinatia naturalä. ín 1902 vinul este din nou in centrul atentiei, datoritä eforturilor de refacere a viilor, importantä sursä de venit (unica in unele zone), distruse in maré parte de filoxerä. Sub titlul ilustrativ Cum sä ajutäm poporul, ca sä-§i poatä sädi vie nouä6, se anuntä faptul cä societatea agrarä ungarä acorda imprumuturi cu dobändä foarte micä, invätätorii §i preotii fiind chemati sä dea sfaturi economice practice asupra mäsurilor de luat impotriva däunätorilor vitei. De altfel, articolele ce prezintä diferitele aspecte ale vieritului abundä in presa scolasticä, mai ales in aceastä perioadä. Incepänd cu anul mai sus amintit numärul articolelor anti-alcool a crescut mult datoritä existentei unor ordine, ale Ministerului Ungar al Cultelor §i Instructiunii publice, in acest sens. De§i consideräm cä о bunä parte a textelor pe care le vom prezenta in continuare au fost scrise „la comandä”, putem afirma cä autorii acestora erau convinfi de necesitatea activitätii lor de propaganda impotriva betiei, ordinele oficiale avänd meritul de a-i scoate din pasivitate §i de a-i determina sä se implice mai mult in viata comunitätilor din care fäceau parte. In 1903 se publicä textui unei dizertatii populare tinutä in Bistra la 21 mai cu ocazia adunärii invätätorilor greco-catolici din districtul Ro§ia-Montanä de Marian Sas7 8 care incepe prin afirmarea unei teze reluatä §i de alti autori mai apói, potrivit cäreia poporul román a fost unul din cele mai cumpätate, strämo§ii no§tri socotind betia printre cele mai ru§inoase päcate. In sprijinul acestei afirmatii sunt folosite ni§te „vorbe din popor”: „Cine bea pan' la’mbätare, / Nume bun in lume n’are. / Vinul, tuica cui ii place / N’are cu ce sä se’mbrace’ß. Aceastä argumentatie ni se pare insuficientä, simpla constatare a efectelor negative ale viciului neimplicänd, eredem noi, existenta unei tendinte generale spre cumpätare. 4 Ibidem. 5 in “Foi'a scolastecä", Blaj, I, 1883, nr. 3, p. 44-47. 6 Ín “Foaia §colasticä", Blaj, IV, 1902, nr. 23 din 1 decembrie, p. 363. 7 Marian Sas, Betia §i urmärile ei, in “Fö/ä §colasticä," Blaj, V, 1903, nr. 16-17 din 1 septembrie. 8 Ibidem, p. 268.
