Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
§COALA §1 PROBLEMA ALCOOLISMULUI ÍN TRANSILVANIA 505 Autorul prezintä in continuare о nouä tezä, care va deveni recurentä in scrierile de acest gen, potrivit cäreia alcoolul era omniprezent in activitätile romänilor. Sas prezintä de asemenea efectele fiziologice ale alcoolismului, §i modul in care bolnavul, neavänd incredere in sfaturile medicilor, decade treptat §i devine о povarä pentru familie9 10 11 ín continuare se constatä cu mähnire: „Adi betia nu se mai judecä a fi о ru§ine, ci drept un lucru de tote dilele, ce de sine se intelege cä a§a trebuie sä fie. Ba, din conträ, omul mai cumpetat, mai retras §i mai cum se cade este socotit un sgärcit §i jumetate, vrednic de dispretul omenilor galanti, cari cum simtesc un ban in pungä, alergä cu el la cärciumä sä-l präpädeascä”1 . Sunt identificate mai multe feluri de betie: ocazionalä, zilnicä, acutä sau cronicä, autorul concluzionänd insä cä fiecare dintre acestea duce la „alcoolismul cronic ca bolä trupéscá §i la säräcie ca bolä economicä” . Dupä prezentarea unor date privitoare la cazul tärilor occidentale preluate din Maternologia medicului din Regat С. I. Drägescu (folositä §i de alti transilväneni) sunt publicate date statistice privitoare la Ungaria, care il inspäimäntä pe Sas. Conform statisticii din 1894 s-au consumat 52 de litri bäuturi spirtoase/locuitor/an: 23,8 litri vin, 14 litri bere §i 14 litri rachiu (de bucate), suma medie cheltuitä intr-un an in acest scop de populatia Ungariei fiind de 350 milioane de coroane. Ca urmare a acestei stäri de fapt о treime din infractiuni erau sävär§ite sub influenta alcoolului12. ín finalul dizertatiei se afirmä necesitatea actiunii invätätorilor §i preotilor prin prelegeri populare §i infiintarea societätilor de temperantä. Asupra acestora din urmä Marian Sas are о viziune mai specialä dorind „Reuniuni ale tinerimei, in cari tinerii promit solemn, cä in decursui etätii lor de la 14-18 ani nu vor bea beauturi a/coo//ce”13 14 15. Primul text in care se face о referire directä la ordinele mai sus amintite este semnat Dr. A. Chetan, acesta/nentionänd de la inceput: „Ne sunt incä in proaspätä memorie ordinatiunile inaltului Minister r.u. de culte §i instructie publica, indreptate cäträ autoritätile §colare, pentru combaterea alcoholismului, a beuturilor spirtuoase, ..." . Se enumerä mai apói materiile prime din care se fabricä alcoolul, efectele acestuia asupra organismului uman, contrazicändu-se (uzitänd argumentele medicilor §i chimi§tilor) afirmatiile (populare in epocä) potrivit cärora alcoolul era izvor de putere. §i acest autor sustine consumul vinului §i al berii in fata celui al vinarsului deoarece alcoolul continut in ele este mai fin §i are efecte mai rcduse. Chetan considerä combaterea alcoolismului о probléma socialä: „...invätätorii §i preotii trebuie sä lumineze poporul prin instructiune. Ei sä fie membrii ai Reuniunei de temperantä, sä cä§tige treptat 9 Ibidem, in nr. 18 din 15 septembrie, p. 281. 10 Ibidem, in nr. 16-17 din 1 septembrie, p. 269. 11 Ibidem. 12 Ibidem, in nr. 18 din 15 septembrie p. 282. 13 Ibidem, p. 283. 14 Dr. A. Chetan, In contra alcoholismului, in “Föia §colasticä”, Blaj, VI, 1904, nr. 1 din 1 ianuarie, p. 12. 15 Ibidem, p. 13.
