Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Note
PRACTICAREA EXCARNATIEI ÍN PREISTORIA ROMÁNEASCÄ 493 Purtätorii acestei culturi i§i Tngroapä uneori mortii dupä о perioadä ín care dispärea rigiditatea post-mortem41 42, cel putin a§a se presupune pe baza pozitiei neobi§nuite a unor schelete. Este posibil ca aceastä perioadä de a§teptare sä fi fost una prelungitä §i nu doar de cäteva zile, a§a Tncät corpul §ä fii putut intra intr-o stare incipientä de descärnare. Cultura Cucuteni reprezintä in continuare о enigmä pentru eneoliticul romänesc, in ceea ce prive§te ritualul funerar. Mormintele izolate descoperite43 par a reprezenta mai degrabä exceptia decät regula ritualului funerar al acestei culturi. Au fost propuse diverse ipoteze pentru explicarea acestei lacune, printre care §i excarnatia44. Larga generalizare a incineratiei pare greu de aceptat dacä ne gändim cä acest fapt se petrece múlt mai tärziu, in epoca mijlocie a bronzului45. Canibalismul este de obicei practicat izolat §i mai mult cu scop ritual. Dacä am considerat frescele de la Qatal Hüyük in sensul unor « fotografii de epocä » §i nu in sens alegoric, ered cä о binevenitä interpretare а decorului la о parte din statuatele cucuteniene о face D. Gheorghiu, care vede in ele simple reproduced ale unor defuncti infä§urati in benzi textile, ca intr-un giulgiu46. Scopul acestor fä§ii este de a oferi protectie individului fatä de corpul social §i viceversa. Autorul cite§te obiectul artistic ca text, cäutänd in spatele inciziilor §i a formelor plastice о altä semnificatie decät cea esteticä sau religioasä, decodificändu-l pänä la nivelul functional, adicä acolo unde poate sä ofere informatii despre tehnicile funerare. Alfél spus, acolo unde obiectul artistic devine «fotografie de epocä». « Protectia totalä a corpului persoanelor decedate, afirmä D. Gheorghiu, precum §i inexistente necropolelor in aria Cucuteni-Tripolie §i Stoicani-Aldeni, cu toate cä s-au gäsit fragmente de schelet in a§ezäri sau cranii umane, pót fii indicii ale existentei unui ritual de expunere Ia suprafata solului a defunctilor, proces urmat cäteodatä de un ritual de inhumare al unor fragmente anatomice »47 О preocupare deosebitä pentru excarnatie a arätat-o V. Särbu , atunci cänd a tratat despre practicile funerare mai putin obi§nuite din prima epocä а fierului48 49 dar mai ales ale geto-dacilor din sec. II i.Hr,- I d.Hr.4 . Opinia lui V. 41 I. Bognar-Kutzian, The Cooper Age Cemetery of Tiszapolgár-Basatanya, Budapest, 1963, p. 366. Cercedetätoarea maghiarä vorbe§te aici de posibila expunere la excarnare a cadavrelor timp de douä luni chiar sau mai mult. 42 S. A. Luca, op. cit, p. 37; Idem, Rit §i ritual de ínmormántare la cultura Bodrogkeresztúr §i la grupul Decea Mure§ului in Románia, in Studii de Istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994, p. 9 43 C. M. Mantu, D. Botezatu, B. Kromer, Un mormánt dublu de ínhumatie din a§ezarea cucutenianä de la Scänteia (jud. Ia§i) in ActaMN, 31/1, 1994, p. 87 44 VI. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia inainte de Dromihete, Bucure§ti, 1988, p. 48-49; N. Ursulescu, Aparitia inmormäntärilor tumulare §i a incineratiei la est de Carpati, in MemAntiq, XIX, 1994, p. 193, nota 1 45 H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului..., 1996, p. 133 46 D. Gheorghe, Semnele strämo§ilor: rituri funerare §i transmiterea lor in societatea cucutenianä, in ActaMN, 34/I, 1997, p. 727-734 47 Ibidem, p. 729 48 V. Särbu, op. cit., p. 84-90 49 Ibidem, p. 90-101; Idem, Credinte §i practici funerare, religioase §i magice in iumea geto-dacilor, Bräila-Galati, 1993, p. 31-40
