Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
338 VASILE DOBRESCU pämäntului, procurarea de unelte perfectionate, Tntrebuintarea mafinilor agricole, räspändirea fi acomodarea unor soiuri fi rase de plante fi animale.24 Diversitatea preocupárilor fruntafilor politici ín sfera economiei este ilustratá fi prin participarea activä a acestora la programul cultural-national desfäfurat de „Astra“, destinat educärii fi instruirii economice a maselor de tärani meseriafi, realizärii unor proiecte economice ale prestigioasei institutii, precum cooperativele rurale de credit sau reuniunile täränefti de asigurare a vitelor. Implicati, ín aceste din urmä activitäti, se vor gäsi: Eugen fi Aurel Brote, Demetriu Comfa, Danii Popovici Barceanu, Vasile C. Osvadä, Romul Simu, loan Mofa, Arnos Fräncu fi multi altii, in calitatea dublä de specialifti fi militanti politici.25 Cu totul aparte, prin realizable fi efectele sale, va fi actiunea de infäptuire fi consolidare a institutiilor de credit romänefti, care, dupä 1872, in patru decenii, au cuprins, prin afacerile financiar-bancare, intregul spatiu locuit de romänii din Imperiu. Prezenta principalelor personalitäti politice ale P.N.R. in procesul de institutionalizare a creditului bancar national, infäptuit, cu onestitate, de profesionifti in materie sau, in cele mai multe cazuri, de cätre autodidacti in specialitate financiarä, va demonstra, deopotrivä, interesül economic in sensul resträns al cuväntului, cät fi conftientizarea insemnätätii acestei acfluni economice ce a mobilizat fi acumulat capital pentru viitoarele investitii din sfera agriculturii, comertului, meseriilor fi chiar din domeniul industriei mecanizate. Visarion Roman, Vasile Ladislau Popp, Partenie Cosma, Alexandru fi Anton Mocioni, Vincenflu Babef, George Pop de Bäsefti, luliu Coroianu, Mihai Veliciu, Iosif Vulcan, Patriciu Barbu, loan Mihu, Nicolae Oncu, Aurel Vlad, luliu Maniu, Nicolae Zigre f.a.m.d., aproape intreaga pleiadä a personalitätilor politice nationale, cu activitäti publice la nivel central sau local, au devenit factori activi in promovarea sistemului de credit, cäruia i-au asigurat vitalitatea, viabilitatea §i calitatea performantelor economice.26 Nu intämplätor, institutiile de credit national se vor organiza, din anul 1907, intr-un sistem economic-financiar pentru a se coordona toate opera^iunile bancare prin Uniunea Bancarä „Solidaritatea“, devansänd procesele similare, infäptuite ulterior, de institutiile de credit säse§ti §i maghiare. Prin aceastä forma de organizare economicä se dorea sä se sublinieze §i sä se realizeze unitatea de scopuri fi interese economice nationale, spiritul de intrajutorare in cazul unor crize financiar-bancare sau a posibilelor imixtiuni politice ale reprezentantilor 24 loader lonescu, Idei §1 orientäri economice in publicistica economicä ronäneascä la sfär§itul secolului al XlX-lea §i inceputul secolului al XX-lea (1890-1918), Cluj- Napoca, 1985, p. 44-61. 25 Gheorghe Drago?, Cooperatia an Ardeal. Istoric, stadiu actual §i perspective, Bucurefti, 1933; Vasile Dobrescu, Consideratu privind burghezia romänä §i evolutia cooperatiei agrare in a doua jumätate a secolului al XlX-lea, inceputul secolului al XX-lea, in „Studii §i cercetäri de §tiinte sociale", Bucurefti, p. 97-117. 26 Vasile Dobrescu, Sistemul de credit románesc din Transilvania, Tärgu-Mure§, 1999, p. 34-40.
