Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
IDEEA NATIONALS §1 PROBLEMATICA ECONOMICÄ 339 statului dualist.27 ín acela§i context §i proiectie economicä cu tendintä nationalä se Tnscriu transferurilre proprietátilor imobiliare fundare de bändle nationale, adeseori cu implicarea §i participarea directa a unor lideri politici precum: luliu Coroianu, George Pop de Bäse§ti, Ilie Däianu, luliu Maniu, Aurel Vlad, Teodor Mihali, §tefan Cicio Pop, Victor Bontescu, pe lángé activitatea speciali§tilor §i reprezentantilor institutiilor bancare direct interesate in desfä§urarea acestui proces economic.28 Ideea de nationalste, pe care elita romäneascä cautä sä о räspändeascä §i sä о consolideze prin actiunile institutiilor §i societätilor cultural nationale a fost puternic mediatizatä prin intermediul periodicelor romäne§ti §i a activitätilor cultural-spirituale pentru atingerea unor objective economice de largä §i ambitioasä anvergurä. In acest mod, in subsidiar, s-а conturat о puternicä mi§care de idei in sprijinul afirmärii conceptului de corp economic national, care a dat na§tere unei prese cu profil predominant economic §i unei literaturi economice reprezentative, ilustratä prin opere cu grad mare de originalitate, sau prin numeroase lucräri de popularizare.29 Luminarea poporului, cre§terea unei con§tiinte a proprietätii sale depline, a simtului demnitätii, al datoriei de a nu insträina sub nici un motiv bucata sa de pämänt, socotitä singura sa avere, era apreciatä ca о cerintä primordialä in stimularea spiritului muncii productive, in folosirea tuturor energiilor nationale, in aceastä privintä, literatura social-economicä este prezentä in permanentä nu numai in principalele periodice social-politice romäne§ti ale vremii precum: „Gazeta Transilvaniei“, „Telegraful Román“, „Observatoruf', „Tribuna“ de la Sibiu §i de la Arad, „Lupta“, „Románul“ §i altele, dar ea va constitui, cu precädere, obiectul §i continutul unor periodice de profil, precum: „Economul“, „Revista economicä“, „Bunul econom“, „Tovärä§ia“, „Economia“etc.30 Dezvoltarea vietii economice nationale a romänilor transilväneni era conceputä, a§a cum era firesc, prin dezvoltarea istoricä traditionalä, in stränsä legäturä cu evolutia vietii economice a fratilor lor din Románia liberä. Temeinicia, stabilitatea §i necesitatea legäturilor intre viata economicä a Transilvaniei §i cea a Romäniei va face obiectul deselor referiri din literatura economicä, se va concretiza in contactele directe dintre economi§tii §i speciali§tii romäni de pe ambele versante ale Carpatilor. in literatura romäneascä transilväneanä sunt preluate teoriile economice ale unor personalitati din Románia ca P.S. Aurelian, A.D. Xenopol, Ion lonescu de la Brad, iar о serie de economi§ti transilväneni i§i desfä§oarä о parte din activitatea lor in Románia, a§a cum a fäcut-o, de exemplu, Dionisie Pop 27 Mihai D. Drecin, Infiintarea Uniunii Bancare „Solidaritatea“ §i sistemul bancar romänesc din Transilvania (1892-1897), in .Anuarul Indstitutului de Istorie §i Arheologie“, Cluj-Napoca, XX, 1977, p. 231-238. 28 Vasile Dobrescu, op. cit., p. 1321-132. 29 Teodor lonescu, op. cit.-, Ideea unitäfii nationale reflectatä in gändirea economicä din Transilvania, Bucure§ti, 1983; Gheorghe Zane, Studii, Bucure§ti, 1980, p. 287-296. 30 Vasile Dobrescu, Elita romäneascä in lumea satului transilvan. 1867-1918, Tärgu- Mure§, 1996, p. 85-92.
