Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Istorie modernă

334

VASILE DOBRESCU

politic, instaurarea democratiei, libertátii §i spiritului de justitie; ín plan social, emanciparea tuturor categoriilor sociale §i realizarea Solidarität» nationale; Tn plan cultural-spiritual, Tnfiintarea institutiilor adecvate asigurärii calitätii actului de culturä §i instructie de nivei european; in plan economic, s-а insistat asupra constituirii unor „forme concrete bine definite” menite „sä se ingrijeascä de conditiile materiale ale Tntregului popor”.

Memoriile politice concepute de liderii mi§cärii nationale pa§optite, índeosebi cele din epoca dualistä precum Pronunciamentul8 (1868), Memorialul9 (1881), Memorandul10 (1892), lärgesc cadrul dezbaterilor teoretice privind doctrina nationalä, concretizänd ideile nationalismului román modern in raport cu situatia internä din monarhia austro-ungarä, dar §i in stränsä legäturä cu viata politicä din Vechiul Regat al Romäniei, cu mi§carea de idei panromäneascä, raportatä Ia contextui relatiilor internationale.

Partidul National Román, prin existenta sa bipolarä intre 1869-1881, in spatiul Transilvaniei istorice §i, separat, in cel al Banatului §i al Ungariei, locuit de romäni, ca instrument, dar §i ca factor reprezentatív al mi§cärii nationale a avut asigurat e§afodajul ideologic §i doctrinar. Astfel, Tn programul politic al Partidului National Román, liderii mi§cärii nationale au inseris о serie de idei §i concepte politice, avänd ca objective esentiale recunoa§terea individualitätii §i suveranitätii natiunii románé inscrierea acesteia ca natiune politicä aleätuitoare de stat, asigurarea dezvoltärii sale etnice §i constitutionale prin institutii de drept public menite sä-i apere interesele. Evolutia ideii nationale in programul §i activitatea politicä a P.N.R. a suferit, in timp, reale transformäri de la formulele romantice, sentimentale, la cele rationale pragmatice ale liberalismului, iar sub raportul cuprinderii teritoriale a depä§it limitele provinciilor istorice cuprinzänd la masa etnicä a tuturor romänilor din Imperii, precum §i intreaga problematicä care structura §i definea conceputul de natiune in sens modern. Dacä, in cursul elaborärii conceputului ideii de nationalste, acestuia i-au fost subsumate pe lángá valorile spiritual-culturale §i politice, dimensiunile social-economice, concretizarea lor in programele P.N.R. din anii 1869-1881 §i 1905, ne demonstreazä cä aceste componente au avut ponderi §i accente diferite de la о etapä la altä etapä istoricä.11 Desigur, preponderente ín programele P.N.R. au

8 S. Retegan, Pronunciamentul de la Blaj (1868), Tn „ Anuarul Institutului de Istorie“, Cluj,

IX, 1966, p. 127-142.

9 Memorial compus §i publicat din insärcinarea Conferintei generale...la Sibiu an zilele

de 12, 13 §i 14 mai, Sibiu, 1882; Liviu Maior, Le Mémorial de 1882 et son echo en Europe, in „Revue Roumaine d'H/sto/re“VIII, nr, 2, 1969, p. 283-295.

10 Vasile Netea, Istoria Memorandului romänilor din Transilvania, Bucure?ti, 1974; §erban Polverejan, Nicolae Cordo?, Mi§carea memorandistä in documente (1885- 1897), Cluj, 1973; a se consulta pentru evolutia ideologiei nationale Tn principalele documente ale petitionalismului romänesc transilvänean din epoca modernä, lucrarea lui Liviu Maior, Memorandul. Filosofia politico-istoricá a petitionalismului romänesc, Cluj-Napoca, 1992; Keith Hitchins, Con§tiintä nationalä §i actiune politicä la romänii din Transilvania 1868-1912, II, Cluj-Napoca, 1992; Memorandul 1892-1894. Istoriografie §i politicä romäneascä, Bucure?ti, 1992.

11 Bujor Surdu, Conferinta nationalä de la Miercurea (1869), in „ Anuarul Institutului de Istorie“, Cluj, VIII, (1965), p. 173-211; Liviu Maior, Constituirea Partidului National Román: Conferinta din 12-14 mai 1881, in „Studia Universitatis Babes-Bolyai. Series