Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Istorie modernă

IDEEA NATIONALÄ $1 PROBLEMATICA ECONOMICÄ 335

fost obiectivele politice ce urmäreau reorganizarea institutiilor statului precum: gradul de reprezentare in institutiile publice centrale §i locale sau votul universal, acestea fiind socotite, de cätre elita romäneascä, principali §i indispensabili vectori ai mi§cärii nationale care, о data realizati, ar fi creat conditii propice pentru rezolvarea complicatelor relatii social-economice. De asemenea, introducerea, prioritarä, ín programele P.N.R. precum §i dezbaterile publice ale doleantelor politice a fost determinata de consträngerile sistemului politic dezvoltat de guvernele de la Budapesta, care atentau grav la individualitatea natiunii románé, prin absolutizarea principiului existentei unei singure natiuni politice, natiunea maghiarä, prin sustinerea obsesivä a infäptuirii ideii statului national unitar maghiar.

Pe de altä parte, experienta din activitatea social-economicä a elitei romäne§ti in anii dualismului austro-ungar, a dovedit posibilä imixtiunea pärtinitoare a statului in procesele economiei de piatä prin impunerea, fie a intereselor de castä ale aristocratiei maghiare, fie prin propulsarea politicii de asimilare etnicä promovatä de grupärile ultranationaliste §i §ovine. Pornind de la aceste considerente, reprezentantii mi§cärii nationale vor solicita, din ce in ce mai putin, sprijinul statului in sustinerea unor proiecte economice, concepute in zonele romäne§ti, pentru a evita posibilele intentii de pervertire ale acestor actiuni in serisul politicii oficiale de asimilare etnicä prin formule de naturä economicä. ín acest sens sunt semnificative reticentele elitei economice romäne§ti fatä de posibilele „prezente” ale oficialitätilor in sistem bancar sau cooperatist de credit „national”, proiecte vehiculate, de altfel, de cätre cercurile politice guvernamentale ultraradicale care vor incerca sä le realizeze in timpul crizei politice a regimului din perioada räzboiului cu Románia (1916-1918).13

ín ciuda numärului resträns al prevederilor social-economice in programele P.N.R. problematica in spetä a avut о pondere insemnatä in dezbaterile publice ale reprezentantilor acestuia, fie in parlament14, fie in adunärile comitatense sau in presa romäneascä, dar mai ales in cadrul colocviilor §i conferintelor organizate de cätre societätile culturale §i profesionale nationale, un loc insemnat avändu-l activitatea desfä§uratä de cätre „Astra”15. Sunt incontestabile disponibilitätile intregii elite romäne§ti in abordarea diverselor domenii ale vietii §i activitätii economice din perspectiva * 11

Historia“, fase, I, 1970, p. 91-107; Idem, Mi§carea nationals romäneascä din Transilvania, 1900-1914, Cluj-Napoca, 1986; Stelian Mändrut, Mi§carea nationale §i activitatea parlamentarä a deputatilor Partidului National Román din Transilvania intre anii 1905-1910, Oradea, 1995.

12 Keth Hitchins, Studii privind istoria moderné a Transiivaniei, Cluj, 1970; §tefan Pascu, Carol Göllner, Lüttes des roumains de la monarchie des Hasburgs contre le dualisme, in „Revue Roumaine d'Histoire“ VII, 1968, nr. 1, p. 39-55; Romänii impotriva dualismului austro-ungar 1865-1900, Cluj, 1978; Lucian Boia, Romänii din Transilvania in perioada dualismului 1867-1918, ín „Revista de istorid\ 1978, 31, nr.

11, p. 1975-1999.

13 Ion Luca Ciomac, Despre stärile agrare din Transilvania, Bucure§ti, 1931, p. 79-80; „Revista economicä“, XX, 1981, nr. 2, p. 9-10.

14 T. V. Päcätianu, Cartea de aur, vol. I-Vlll, Sibiu, 1902-1915.

15 Vasile Dobrescu, Astra in viata social-econmomicä a romäniior din Transilvania 1861-1918, in „Marisiä', VIII, 1978,’ p. 175-200.