Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
EXPOZITIA GENERALÄ NATIONALÄ DIN ANUL 1906 329 Serbärile nationale dedicate särbätoririi latinitätii §i glorioasei domnii a regelui Carol I, au culminat cu programul de dansuri oferit de “Junii bragovent’, de concertele de muzicä ale reuniunilor de cäntäri ale romänilor din tarä §i din afara ei. Ränd pe ränd sosesc in tarä: Societatea coralä “Armoniá’din Cernäuti, "Reuniunea coralä din Sibid'. Pe parcurs, la Rämnicu-Välcea, Drägä§ani, Titu au tost intämpinati cu muzicä militarä, urale, de о mare multime de oameni. La Bucuresjti, Societatea “Carmeri’ i-a intämpinat cu cäntecul “Pe-al nostru steag e scris unird’32 * * La 30 septembrie, corul din Sibiu a plecat la Craiova unde а fost intämpinat cu insufletire §i salutat de un comitet de primire in frunte cäruia se gäsea colonelul G. Marcu, care printre altele spunea urmätoarele: ” Vom avea norocul ca sä-i primim intre noi §i sä le arätäm toatä dragostea fräteascä ce le pästräm §i toatä admiratia de sine, de can dau dovadä fratii vo§tri de peste munti In iubirea lor de limbä §i de neam. 33 ín zilele urmätoare au sosit in capitalä corurile romäne§ti din Orä§tie, Bra§ov, Zlatna, Säli§te, Oradea, Beiu§, Cernäuti, Lugoj, Re§ita, Boc§a, Bozovici, Dalbojet, Cacova, Oravita, Ticvanul Mare, St. Micläu§ Mare. Prima zi de spectacol, 27 august, a fost deschisä de serbarea “Junilor Bragoveni', continuändu-se cu concertul dat de cele 12 coruri din Banat §i Cri§ana, in zilele urmätoare,concertänd corurile din Ardeal, Bucovina §i din tarä, spectacolul culminänd cu corurile reunite intru-un cor uria§ de cäteva mii de cäntäreti puse sjjb comanda dirijorului Kiriac din Bucure§ti, care au cäntat zguduind väzduhul. Despre acest grandios spectacol, oferit de cätre toate corurile reunite, ziarele bucure§tene scriau: ”E destul sä spunem ceea ce am auzit din gura celor mai bäträni, cä niciodatä n-a väzut capitala noasträ о särbätoare nationalä care s-о egaleze pe cea de ieri in märetie, entuziasm sincer §i inältare sufleteascä... ínsufletirea acestei multimi de oameni toti cuprin§i de acel tainic sentiment , de nesfär§itä férjeire al intälnirii intre fratii condamnati sä träiascä despärtiti, nu avea margini.”35 36 La expozitia generalä au fost invitate sä participe §i unele state europene precum: Franta, Austria, Ungaria, Bulgaria. La inaugurarea pavilionului francez prezidat de La Tour, insärcinatul cu afaceri externe al Frantei, au luat parte comisarul general al expozitiei, Dr.C.l.lstrati, mini§tri §i un numeros public bucure§tean. ín alocutiunea sa adresatä reprezentantilor guvernului román, La Tour, sublinia cä participarea Frantei la expozitie este ’’afirmatiunea simpatiei indestructibile ce existä intre cele douä popoare de aceea§i rasä §i aceea§i culturä.”3 Simpatia dintre cele douä popoare s-а manifestat chiar §i in pregätirea expozitiei, grädinile fiind desenate §i plantate de francezul Redout, iar cei doi arhitecti insärcinati cu executarea lucrärilor, §tefan Burcu§ §í Vasile §tefänescu, fuseserä elevi ai §colii de Belle- Arte. Interesül manifestat de cätre austrieci pentru participarea la expozitie s-a concretizat prin constituirea unui comitet sub conducerea lui Kink, pre§edintele Camerei de comert, pre§edinte fiind numit consului román Lindheim §i votarea 32ldem, nr. 212, 26 septembrie / 9 octombrie. ^Idem, nr. 213, 27/10 octombrie. Liberta tea”, nr. 32, 29/11 august. 35ldem. 36“Gazeta Transilvaniei”, nr. 210, 23 septembrie/6 octombrie.
