Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
330 ANA HANCU unui credit de 60.000 de coroane de cätre consiliul comunal al Vienei.37 * 39 Guvernul austriac s-а opus cälätoriei primarului Vienei, Lueger, la Bucure§ti, consideränd cä manifestärile care s-ar organize cu acest prilej in favoarea ar ofensa Pesta. Hotärät de a vizita expozitia, Lueger a replicat in mod categoric declaränd “cä poate renunta la toate onorurile gficiale, dar cä nu poate sä-§i calce cuväntul de a vizita pe amicii säi romäni. La reintoarcerea sa la Viena, in 21 iunie, primarul a fost intämpinat cu ovatiuni de cätre vienezi §i colonia romänä. Viceprimarul Neumayer, in discursui säu, subliniazä importanta intelegerilor care existä intre cele douä state: ’’Populatia Vienei este con§tientä de importanta economicä §i politicä a unei intelegeri intime, ce s-а creat de о parte intre patria noasträ Austria §i ora§ul patern al nostru Viena, er pe de altä parte intre statul balcanic atät de puternic in dezvoltare atät de cu vazä Románia §i anume de astä datä färä interventie diplomaticä. 9 Expozitia romänä a stärnit un interes deosebit presei sträine. Sunt prezenti la Bucure§ti reported ai ziarelor “L’art et les artistes", “Gazette des beaux-art”, “La illustration" din Paris, “Narodny Listi" din Praga, care publicä un articol cu gravuri despre expozitie40 41 42 De asemenea, salutänd initiative organizärii unei asemenea expozitii de cätre natiunile mici, la 15 iunie, ziarul “Magyarország” din Budapesta, apreciazä succesele obtinute de poporul román: “expozitia prin care i§i aratä trecutul istoric §i prezentul economic, §tiintific §i artistic putänd oferi prilejul de a se mäsura pe teren material §i spiritual cu gradul cultural al celorlalte natiuni. ín discursui rostit cu prilejul inchiderii expozitiei, Mihai Cantacuzino sublinia importanta §i consecintele acestei expozitii: “expozitia jubiliarä a avut darui de nepretuit de a stränge legäturile suflete§ti intre toate mädularele neamului romänesc, aducänd pe toti cei ce gräesc §i simt romäne§te pe blagoslovitul pämänt al tärii noastre/.../ Poate sä existe granite §i hotare, poate sä existe despärtiri geografice, inaintea cärora suntem datori cu totii ca cetäteni leali, sä ne plecäm; intre inimile noastre nu sunt granite nici hotare; pe acel dorneniи cei putin, in dorneniul sufletelor suntem §i vom rämäne pururea cu totii nedespärtiti §i aläturi unii de altif'4 Expozitia nationalä generalä din 1906, organizatä cu prilejul aniversärii а 40 de ani de glorioasä domnie a regelui Carol I de Hohenzollern §i a reginei Elisabeta a constituit un eveniment deosebit pentru romänii din tarä §i din provinciile romäne§ti aflate sub dominatie sträinä. Vizitarea expozitiei de cätre romänii de pretutindeni s-а transformat Tntr-o amplä manifestare a spiritului, fiind cea mai mare “adunare” a romänilor prevestind Marea Adunarea Nationalä de la IDecembrie 1918 de la Alba-Iulia. 37ldem, nr. 43, 24 februarie/9 martié, “idem, nr. 124, 6/19 iunie. 39ldem, nr. 129, 11/24 iunie. 40ldem , nr. 161, 22 iulie/4 august. 41 Idem, nr. 123, 4/17 iunie. 42 Idem, nr. 222, 7/20 octombrie.
