Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
CONFERINTA ÍNVÁTÁTORILOR DIN IULIE 1880 293 vre una caprä §i a ros unele smicele - poate cä aduc fructe , ci fructe rele cäci pomul räu, fructe rele produce ! lar de a intrat capra pänä plantele erau tinere, le nimicesce, le roade coaja §i värfurile §i in loc sä iasä din ele pomi mari ca arborii se desvoltä nescari tufari ca mäcie§iul. Női dar suntem chiemati, inainte de toate a ingrädi pläntutiele ca sä nu intre capre la eie §i sä le nimiceascä. Dupä acea sä vedem de eie, sä le curätim, sä säpäm pe längä eie, sä le gunoim, sä le legäm pe längä párul caracterului ca sä nu le poatä arunca väntul la pämänt, apoi sä le nobilitäm, altuim, mutäm sau räsädim §i dupä acea sä le predäm posesorului ca plante deplin desvoltate §i aducätorie de frupte bune, ca plante tari la cari nu le pot strica caprele, inimicii lor! Noi suntem chiamati a educa §i cultiva tinerimea nouä incrediutä. Dar sciti cum a zis Diogene cätre Alexandru ? “Nu lua - ce nu-mi poti da ! De nu suntem capabili a da pruncutilor ceva mai bun, mai nobil, sä nu le luäm barem ce au, embrionul, germenele acéla natural, ci pe acéla sä-l conducem §i indreptäm ca sä purceadä calea sa fireascä. E constatat §i aceea cä, dacä voim sä däm cuiva ceva, mai intäi trebuie sä posiedem acéla ce, ce voim а-l préda. Dacä voim a educa pe cineva, se recere ca mai intäi noi sä firn educati. De voim a cultiva pe cineva noi sä fim mai intäi cultivati. Dar cultura, precum am mai zis cu vorbele venerabilului pärinte Antoneli, nu se suge din degete ! Nu tragä la indoialä cä unul fiacarele din noi §i-a fäcut studiele sale relative la oficiul ce-l ocupä. Credem cä fiacare din noi posiede cele necesarie pentru ajungerea scopului. Vorbesc de scop; §i care e scopul nostru ? De a cresce mituteii ce stau sub tutela noasträ ! Acesta e scopul nostru: sä le desceptäm privirea lor §i toate directiunile, sä-i invetiam a cugeta serios, a vorbi logice §i a se sci folosi de poterile ce le au, de la mama cea bunä - natura. A-i cresce ca sä fie folositori sie§i, natiunei, bisericei, statului §i omenirei in genere. Acesta e scopul nostru ! §i noi trebuie sä urmärim scopul, cäci, cine lucrä färä scop, nu lucrä nimic ! Scopul insä presupune mijloace. Mijloacele aducätorie la scopul nostru sunt de 7 (siepte) soiuri: 1. Religiose, 2-a Limbistice, 3-a Matematice, 4-a Istorice, 5-a Naturale, 6-a Gimnastice §i a 7-a Artistice. Obiectele, ce cad in sfera acestor §iepte soiuri, ne compum mijloacele ducätorie la scopul nostru. lar pe eie le numim obiecte de invetiament, cäci, ca sä ne ajungem scopul, trebuie sä le invetiam, ci nu pentru §coalä, pentru parada examenului, ci pentru vietia ! Permiteti-mi sä fac una scurtä revistä peste ele, fie §i numai in genere, pänä doarä va veni timpul ca sä le specificäm mai in detaiu. 1. Doctrina crestinescä. Färä religiune, nu se poate presupune educatiune, §i atäta e destul pentru a aräta ponderositatea acestui obiect de invetiament. Manualele relative la acest obiect se pot vede in Statutele §colilor noastre de la pag. 58. 2. Limba maternä. Cine nu-§i scie limba sa maternä, nu-i demn sä träiascä ! §i care e limba noasträ maternä ? Oh ! Cea mai dulce, mai sonorä, mai frumoasä ce poate sä existe pe fatia globului nostru terestru. Limba romänä, ce ne-а rämas ca ereditate de la mo§ii-strämo§ii no§tri. Limba carea la sträbunii no§tri era soartä ca si tara. ín ea trebuie predatä toatä instructiunea noasträ §colastecä. De ea ne folosim la toate obiectele, ca de ma§ina carea se presupune in tot locul unde urmärim un scop. Ci limba noasträ romänä trebuie sä о cultiväm de una datä ca semtiamentele moralo-religioase §i nationale la
