Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
294 lOACHIM LAZÁR bäiati. Limba trebuie sä ne fia tot Tnaintea ochilor, cum era la Moise stälpul de foc. De ea nu trebuie sä uitäm nici una clipätä. De va veni un bäiat §i numai una zi la §coalä, sä ducä din tezaurul limbii ceva acasä. §i sä cultiväm §i pästräm limba romänä cäci, de ce limba strämo§eascä sä n-o cultiväm. Au voim ca sä ro§eascä täräna се о cälcäm ? Cum avem mai ín detaiu a cultiva limba maternä la bäiajii §colari, cari vin in §coaiä cu cäti termini räi §i provincialismi uräti - aceea о invätäm din instructiunile lucrate de bärbati competenti §i deci numai voia se recere la aceea. in statutele noastre incä avem avem indrumäri relative la pag. 59-62 §i adecä: a. Intuitiunea. De ce pretiu e aceasta la instructiune §i educatiune о recunoasce fiacarele. §i aceastä nu e de a se aplica numai la invetiamentul intuitiv, adecä la exercitiele verbali §i memoriali, ci la toate obiectele de invetiament. Ea pretinde ca toate obiectele sä le predäm §colarilor im modu intuitiv - natural. Ea ne indeamnä a privi obiectele din toate punctele de vedere, a le numi cu numele cele adevärate, a le descompune in párti, a numi pärtile cu termini buni, a spune scopul §i fölösül fiacarei párti §i a obiectului intreg §i ea (intuitiunea) ne conduce la invetiamentul moral “ a nu strica §i vätäma nimic” §i ne indrumä a cunoasce §i märi pe cauzatoriul tuturor lucrurilor - pe Ddieu. Intuitiunea nu trebuie dar s-о pierdem din vedere. b. Cetirea si scrierea. Aceste sunt barometrul ce ne aratä pe ce treaptä stä un popor in culturä. Azi tot civele trebuie sä scie ceti §i scrie. De la aceste nu e dispensat nici impäratul din palat, nici muncitoriul de la sat, nici coconitia de la bal, nici tierencutia de pe mal. Toti §i toate trebuie sä scie ceti §i scrie. Scrisui- cetitul incä trebuie tratate in mos intuitiv. Nu e iertat a trece peste una literä, silabä, cuvänt, propositiune, pänä nu о inteleg §colarii, dacä voim ca eie sä aibä §i ajungä scopul dórit. c. Gramatica limbei materne. Ea ne invetia cum avem sä vorbim corect, sä seriem färä eroare §i sä cetim bine. Nu inteliegem insä in §coala poporalä gramatica teoreticä “de-а rostul” nu, intuitiunea e §i aci aceea care ne u§ioreazä invetiamentul. d. Memorisarea poesiilor scolastice, reliqioase. patriotice, nationale. Poesia escitä simtul frumosului in bäiati, deci nu trebuie ignoratä. 3. Computui. Träim in scolul acéla cänd toti §i toate, din toate pärtile trag la foloase. Dar folosul, fie ori §i cät de mic §i neinsemnat, trebuie sä ne §tim da seama de el. §i aceasta ne invetia computui. Aci vine cunoascerea monetelor §i fondurilor din patria §i a mesurilor. §i aceasta iar trebuie predat in mod intuitiv. De intuitiune nu scäpäm nici aci §i nicäieri, sau mai bine ea nu e iertatä sä scape de noi §i de s-ar ajunge in fundul pämäntului. Absträgänd de la scopul practic ce-l are computui, el mai are §i un scop formal. Pin comput dacä e propus intuitiv, metodic §i cu inteles, se dezvoltä mai tare memoria fiecärui §colariu §i om in genere. Computui e gimnastica spiritului. ín statutele noastre afläm la pag. 62-64. 4. Obiecte istorice. Precum nu e demn cineva a nu-§i cunoasce casa §i pärintii a§a nu e demn a nu-§i cunoasce patria (cesta mai micä §i cea mai mare - lumea) §i fasele prin cari a trecut ea §i locuitorii ei. Un obiect frumos de
