Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
290 10ACH IM LAZÁR “Poezia excitä simtul frumosului la bäieti, deci nu trebuie ignoratä”45. Un loc important in cadrul obiectelor de invätämänt predate in §coala confesionalä este acordat aritmeticii. Ea ajutä la cunoa§terea monedelor §i fondurilor din tarä §i a mäsurätorilor. “Computui e gimnastica spiritului”46, era concluzia lui loan Pop Reteganul. Printre cele mai importante obiecte se numärä geográfia §i istoria. “Pre cum nu e demn cineva a nu-§i cunoasce casa §i pärintii, a§a nu e demn a nu-§i cunoasce patria §i fazele prin care a trecut ea §i locuitorii47. Un obiect frumos de invätämänt §i u§or de tratat este geográfia impreunatä cu istoria, cäci separate nici inchipui nu se pot. §titi cum cänta poetul ? Sä-mi spui се-ai fost románé Ce e§ti, ce vrei sä fii, Din care täri streine §i cänd veni-§i aci ? “Tratänd comitatui Hunedoarei §i ajungänd la Grädi§te (Ulpia Traiana), tratäm colonizarea Daciei prin romani, moartea lui Longin, poezia < Rar acum este >. La Reteag, comitatui Solnoc - Dobäcei, tratäm Istoria lui Petru Rare§iu, Ciceul, castelul lui §i poezia < Scoalä, scoalä mäi románé >; La Marmatia: trecerea lui Drago§iu in Moldova, fundarea Moldovei §i < Mar§ul lui Drago§iu >; la Turda, moartea lui Mihai Eroul §i poeziile < Ca un glob de aur, Pe cämpia Turdei >; la Blaj, §tergerea iobägiei, poezia < De§teaptä-te románé >”48. Astfel mergänd “geográfia mänä in mänä cu istoria vor deveni §colarii capabili de a-§i revoca in memorie timpurile, locurile §i intämplämintele cele mai ponderoase §i se vor deprinde a imbräcio§ia §i ama virtutea §i a inconjura, ignora §i despreciuni viciul”49. Un loc important in disertatia lui loan Pop Reteganul il ocupä §tiintele naturale. “Träim in naturä, in vecinätate cu animalele, plantele §i mineralele, de cari ne servim ca de nescari lucruri färä de cari nu putem fi”50. “Singura sciintia natúréi e capabilä sä ne mäntueascä de säräcia in care se tävälesce azi multä lume, singur sciind care product natural ne aduce folos §i care ne aduce daunä, suntem siguri in alegerea lor”51. “Cunoscánd fenomenele §i légiié natúréi, piere din női superstitiunea §i din perfecta cunoascere a natúréi, rezultä cunoascerea §i venerarea Bunului Dzieu”52 53. “Ar fi deci dureros a lipsi pe bäiatii §colari de cél mai frumos §i folositoriu obiect de invatiamentu”5b. Tot de studiul naturii loan Pop Reteganul lega §i Economia - Grädinäritul - Stupäritul - Mätäsäritul. “invätarea Economiei e nu numai frumoasä ci §i folositoria tot una datä. Scopul ei e mai mult practic - ca formal. Mare bucuria ar fi pärintii §colarilor väziend cä aceea sciu §i le place a cultiva pomii §i a lucra 45 Ibidem. 46 Ibidem. 47 Ibidem. 48 Ibidem. 49 Ibidem. 50 Ibidem. 51 Ibidem. 52 Ibidem. 53 Ibidem.
