Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
CONFERINTA INVÄTÄTORILOR DIN IULIE 1880 291 cäte ceva”54. “Cultivänd invätätoriul cu §colarii säi grädina §colei - continua loan Pop Reteganul -aceia lu imitezia pe la casele lor. Drept aceea nici de aceastä instructiune nu trebuie sä lipsim pe pruncii §colari, cu atät mai värtos cä din ei о sä devinä - din cea mai mare parte economi”55. Un rol important acordä §i pregätirii fizice - gimnasticii. Bätränii no§tri recuno§teau cä “Mens sana in corpore sano” spune Pop Reteganul. “Dacä e de lipsä cuiva jocul, mi§carea, deprinderea, apoi cei dintäi sunt §colarii; cäci §colarii sunt bäiati, corpul §i spiritul lor e in dezvoltare §i dezvoltarea pretinde mi§cäre. E frumos omul cu una tinutä cavalereascä, sprinten, istetiu, sänätos §i cu mersul indemänatec §i sigur”5’6, concluziona loan Pop Reteganul. Referindu-se la obiectele artistice, el spune cä “arta §i sciinta invingä, apärate de spirit”57. Ín rändul disciplinelor artistice un loc aparte il ocupä cäntecul. “Románul e näscut poet, cäntäretiu. El unde merge, unde stä, cäntä. El lucränd, aränd, säpänd, cosind, seceränd, päscänd turmele, fäcänd fän - scurt in tot locul - cäntä §i iarä§i cäntä”58. Cänd vorbe§te despre predarea limbii maghiare, loan Pop Reteganul recunoa§te cu obiectivitate cä nu о §tie aprecia cum se cuvine. “§i aceasta provine de acolo, cäci insumi nu о sciu”59. ín continuare el prezintä celelalte obiecte §i documentele pe care orice invätätor trebuie sä le intocmeascä §i sä le tinä Tn evidentä. ín finalul cuväntului säu loan Pop Reteganul asemäna pe dascäli cu arti§tii.Trebuie sä ne insu§im §tiinta §i aceea trebuie sä о punem in practicä de e vorba sä devenim arti§ti. “Dar §tiinta n-o putem suge din degete, ci se cäftigä prin lecturä”60. loan Pop Reteganul aräta cä este “foarte mare trebuintä de cärti serioase §tiintifice. Nu trebuie sä ne jucäm nici cu lectura”61. “Noi avem sä citim opuri religioase, limbistice, naturale, metodice, pedagogice, georgrafo-istorice, filosofice, juridice, politice, nationale, poetice, satirice, scurt, tot sóiul de opuri trebuie sä citim, dar firesce sä citim, studiind §i incä intelegänd”62. invätätorul §colii populare trebuie sä fie de toate, el trebuie sä fie ca §i mäna: “cutit, furcutia, instrument §i armä. De aceea se recere ca sä cetim mult §i cele ce cad in sfera noasträ - sä le punem in praxä §i atunci, fiind §i darui lui Dumnezeu cu noi - vom deveni arti§ti §i vom schimba imprejurärile”63. Dupä prezentarea disertatiei, participantii stabilesc publicatiile ce trebuie abonate. Astfel camunitätile Grädi§te, Päucine§ti, Zeicani, Bucova, Boutaru Superior §i Inferior se vor abona la: “§coala romänä, Economul, Foaia scolasticä, Amicul familiei §i Observatoriul, iar invät. loane Pop Retg. dä prezent foile ce le are, gratuit, ca colaboratoriu”64. “Pentru Clopotiva, Räu de Mori, 54 Ibidem. 55 Ibidem. 56 Ibidem. 57 Ibidem. 58 Ibidem. 59 Ibidem. 60 Ibidem. 61 Ibidem. 62 Ibidem. 63 Ibidem. 64 Ibidem.
