Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
280 BEATRICE DOBOZI debutase.55 §i biserica din Dumbrava era о ruinä. ín schimb, copiii de aici au fost mai noroco§i, ei incepänd cursurile sub indrumarea lui Teodor Oprea, care primea numai 80 fL/an.56 La RTpa de Sus situatia era una dezastruoasä : biserica, lovitä de träsnet din 1870, era nereparatä din neglijenta curatorului. §coala era §i ea „deplorabilä”. Protocolul consemneazä cä exista §i un „inspector” al §colii, probabil ales de comunitate pentru a supraveghea activitatea care se desfä§ura aici.57 Säcalul avea о §coalä lipsitä de dotarea necesarä. Cursurile nu incepuserä, de§i comuna avea Tnvätätor. Acesta, §tefan Duma, raporteazä, celor veniti in inspectie, cä frecventa elevilor este slabä §i neregulatä58. Nici §coala din RTpa de Jos nu avea о situatie fericitä. Edificiul §colar nu prea corespundea cerintelor.nici ca edificiu, nici ca dotare.59 Protocolul de vizitatiune, Tncheiat Tn lbäne§ti, nu ne spune nimic despre biserica §i §coalä. Aici, főstül Tnvätätor, Vasile Matei, intrase Tn conflict cu satui. Sinodul parohial a hotärät sä organizeze alegeri pentru postul de la catedrä. S- au prezentat doi candidati, Vasile Matei §i loan Petru. Acesta din urmä a fost preferat de comunitate, fixändu-i-se un salariu de 250 fl. pe an.60 La Lueriu §coala nu era reparatä §i cursurile nu incepuserä, de§i comuna avea in Tnvätätor, loan Pop Cräciun, care primea, pe an, 60 fl.61 Hodacul avea biserica §i §coala Tn stare bunä §i cu toate cele necesare. Comuna piätea doi dascäli, unul definitiv, Vasilie Matei, §i un ajutor, loan Lupu, ei incepänd procesul de Tnvätämänt cu elevii62. Comunitatea din Jabenita adunase 24 feldere de porumb Tntr-un fond „de bucate”, care, Tnsä, era datä Tmprumut la diver§i oameni din sat. De asemenea s-au sträns §i 4 fl. 63 er. pentru un fond destinat §colii63 64. Parohia STngeru, vizitatä Tn 28 octombrie, avea un fond bisericesc Tn valoare de 89 fl. 63 er. §i unul „de bucate". Cu toate acestea biserica era doar „mijlocie" ca stare. §coala nu prea conta Tn aceastä comunitate. Clädirea nu era departe de präbu§ire. De§i era Tnvätätor, se constata cä „invetiamentul e delasat cu totul’M. La fei, §i Tn Gernesig, clädirea destinatä educatiei copiilor avea о „stare forte deplorabilä”. Invätätorul era Patrichie Brezianu. Acesta acceptase sä se ocupe de copiii din sat, care erau obligati sä meargä la §coalä, numai pentru о sumä simbolicä: 40 fl. pe an.65 ín comuna Tnvecinatä, Curtifaia, biserica este gäsitä Tn stare bunä, scoala 55 Idem. 56Ibidem, f. 13v. - 14. 57Ibidem, f. 15-16. 58Ibidem, f !7 v. — 18. 59Ibidem,!. 16v. -17. 60Ibidem, f. 20. 61 Ibidem, f. 19. 62 Ibidem, f. 21. 63Ibidem, f. 22. 64Ibidem, f. 24 v. - 25. 65Ibidem, f. 23 v. - 24.
