Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
266 NICOLAE VICTOR FOLA imbräcat un ve§mänt religiös, iar Leon al Xlll-lea a recunoscut numirile sinoadelor greco-catolice ale romänilor. Succesorul säu, Papa Pius al X-lea (1903-1914), a atentionat §i el Budapesta, in repetate ränduri, in legäturä cu maghiarizarea serviciului religiös §i, concomitent, cu agravarea conflictelor nationale in provinciile guvernate de Budapesta.6 Pe planul legislatiei §colare, schimbärile introduse de ultracatolicul conte Leo Thunn, incä din anul 1847, sub egida Ministerului de Culte §i invätämänt (unificate atunci), ca §i hotärärile conferintei episcopilor austrieci (aprilie-iunie 1849), au dus la introducerea in diverse §coli a catedrelor de religie, inclusiv in cele superioare (chiar §i la Facultatea de Filozofie). Legea §colarä, sanctionatä de impärat in septembrie 1849, suferind mici modificäri, a fost publicatä de guvernatorul Transilvaniei, Ludwig Wohlgemuth, in anul 1850. Intitulatä „Entwurf für Organisation der Gymnasien und Realschulen in Österreich”, legea reflectä interesele acelui moment istoric §i prezintä un amestec de idei §i principii laicizante, burghezo-liberale, cu ideológia catolicä, conservatoare. Ea prevedea infiintarea, aläturi de gimnazii umaniste, a §colilor reale §i permitea accesul absolventilor la §coli superioare tehnice. invätämäntul secundar, clasic §i real, se impärtea in douä cicluri: §coala inferioarä §i superioarä.. ín Transilvania, in esentä, prevederile au rämas valabile pänä in anul 1875 7 ín 1868 se introduce „Legea nationalitätilor”. in pofida faptului ca autorul säu era unul din ultimii liberali unguri de la 1848, Ferencz Deák, §i avea unele prevederi real democratice, datoritä proclamärii natiunii maghiare indivizibile §i a omogenitätii etnice, nationalitätile nu aveau decät drepturi formale. Nu intämplätor, contemporanii §i istoricii au apreciat-o drept culme a ipocriziei. De§i se prevedea libera decizie a comunitäjilor biserice§ti in alegerea limbii de redactare a matricolelor, in rezolvarea chestiunilor biserice§ti §i a limbii de predare, pänä la punctui unde incepe cultura academicä superioarä” (Eugen Brote, Chestiunea romána in Transilvania §i Ungaria, Bucure§ti, 1895), nu se preväzuserä garantii pentru nationalitäti in folosirea limbii. Dreptul acesta se acorda doar permisiv, depindea de bunävointa organelor oficiale, bunävointä care nu a existat insä nicicänd.8 §colile Blajului, dar §i biserica-catedralä §i localitatea in ansamblu, au avut de suferit mult datoritä jafurilor §i devastärilor produse in timpul conflictelor din 1848-1849. Acestei stäri deplorabile i se adäugau dezinteresul protopopilor §i preotilor responsabili de starea §colilor, slabä pregätire a invätätorilor §i 6L. Maior, Contribuifii la istoria raportului bisericä-putere in Transilvania (1867-1918), in „Convergente europene. Istorie §i societate in epoca modernä”, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1992, p. 175-177. 7T.Pavel, Contribu\ii la istoria invätämäntului romänesc din nord-vestul Transilvaniei. fnväfämäntul primär §i secundar - tezä de doctorat, Cluj-Napoca, 1974, p. 32 §i „Educatia, invätämäntul, gändirea pedagogicä din Románia. Dic( ion a r cronologic", prof. dr. doc. §t. Bärsänescu §i Fl. Bärsänescu, Editura §tiin(ificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1978, p. 79. 8 L. Maior, Memorandui - filozófia politico-juridicä a petitionalismului romänesc, Ed. Fundafiei Culturale Romäne, 1992, p. 52-53 §i G. Neamtu, N. Gordo?, Politica guvernelor maghiare de deznationalizare a romänilor din Transilvania in perioada 1867-1918, in ,Apullum”,XX\/\\-XX.X, 1990-1993, p. 485-460.
