Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
EVOLUTIA GIMNAZIULUI SUPERIOR GRECO-CATOLIC DIN BLAJ 267 starea lor materialä precarä, aläturi de proasta exploatare §i folosire a domeniilor episcopale - acest din urmä lucru fiind remarcat de Axente Sever, in anii 1850-1851, ca §i de prepozitul Vasile Ratiu, in anul 1862. Dupä pärerea istoricului N. Albu, Blajul ar fi putut sustine - in cazul unui rational „management” al domeniilor biserice§ti - de douä ori mai multi elevi decät sustinea anual. S-au inräutätit conditiile de finantare datoritä prejudiciilor aduse de factorii naturali. ín 1861, in corespondenta cu cumnatul sáu, Dimitrie Moldovan, §ulutiu mentiona pierderile suferite, de peste 25.000 florini aur, datorate revärsärilor Tärnavei, pe care nu le putea compensa prin vänzarea cerealelor din depozite, pretul acestora fiind mic. Prelatul trebuia sä-§i intretinä „servitorii” §i era dator cu piata profesorilor gimnaziali, „amänati” de fapt ani Ia ränd, incepänd cu anui §colar 1851-1852. In anui 1865 s-а produs о nouä revärsare, care a generat pagube de 14 478 florini, periclitändu-se impärtirea päinii pentru §colari. G. Baritiu constata inmultirea criticilor din cauza „relei administräri”, datoritä „dregätorilor ignoranti”, iar pe de altä parte se comenta defavorabil pretul de achizitie al mo§iilor plätit de cätre §ulutiu.9 Gimnaziul superior §i-a redeschis portile la 16 decembrie 1850. ín starea de provizorat de atunci, era prezent un nucleu valoros de profesori experimental care functionaserä pänä la revolutia de la 1848: S. Mihali Mihäescu, loan V. Russu, Gavril Pop, Nicolae Marcu. Continuänd traditia, primul bacalaureat s-а desfä§urat in conditii foarte bűne, mai ales la proba de limba latiné. Din cei 11 „studenti” ai clasei a Vlll-a, care §i-au exprimat, in iunie 1851, dorinta expresä de a fi luati in dezbatere pentru examenul de maturitate, conform „progresului in §tiinte, capacitätilor morale §i purtärii”, unul singur a fost gäsit „nedemn”. Temele se efectuau atät in limba maternä, cät §i in limba latina. Conform Ordinului nr. 7167/1851 se introduc ca discipline de studiu „Fizica, Mineralogia, Naturalia colecta”. Planul de invätämänt, dar §i „Statutul personal” din anui 1852 aräta aplicarea prevederilor ministeriale de märire a numärului de „ore obligate”. Este cazul limbii germane, care se préda, Ia nivei de clase, in trei, respectiv patru ore pe säptämänä, ca §i matematica §i fizica, iar limba „ungarä”-2 ore säptämänal, se fäcea de „voitori”, in cursul inferior. О altä dispozitie a Guberniului Transilvaniei (martié 1852) cerea märirea numärului de ore de limba germanä, ceea ce afecta predarea „Istoriei naturale”. Pentru §tiintele naturale, deoarece in clasa а II a se predau doar 2 ore, consiliul profesoral ceru suplimentarea. Acela§i consiliu profesoral, intrunit in 19 aprilie 1852, solicita autoritätilor „abateri” (schimbäri) in predarea istoriei §i geografiei predate impreunä, timp de un semestru, dar erau vizate §i fizica §i matematica, „propuse” §i eie impreunä, istoria naturalä, din nou limba germanä §i limba greacä. S-а propus ca examinarea „abiturientilor” (absolventilor) sä se „resträngä” la planul de invätämänt pentru ultimii doi ani, pentru fizicä, matematicä §i istoria naturalä. Informatii suplimentare ne oferä proiectul-ciornä al raportului intocmit de directorul Petru Pop, in anul 1853, arätänd neajunsurile 9G. Baritiu, lucr.cit., volum II, Bra§ov, 1994, p. 225-226 §i Ibidem, volum III, 1995, p.345; N. Albu, Istoria §colilor romäne§ti din Transilvania intre 1800-1867, Editura Didacticä ?i Pedagogicä, 1971, p. 47 §i I. Botezan, Corespondenta lui AI. §terca §ulutiu cu D. Moldovan, intre anii 1860-1866 (I), Tn „Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie”, Cluj-Napoca, XXIII, 1985-1986 (scrisoarea a V-a)
