Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)

Istorie modernă

EVOLUTIA GIMNAZIULUI SUPERIOR GRECO-CATOLIC DIN BLAJ 265

„Astra” i§i aduce contributia, prin diverse activitati, la sprijinirea materialä §i ridicarea culturalä a populatiei.

Sub pästorirea primului mitropolit unit, AI. §terca §ulutiu, Mitropolia de la Blaj cumpära domeniul de la Bucerdea Gränoasä, iar acest prelat a läsat prin testament, ca bazä materialä pentru fundatii, domeniile de la Cenade §i Spring (Alba), respectiv cel de la Vidrasáu (Mure§). íntreaga avere a donat-o "... in favorem sublevam viduarum pauperis cleri et juvenum populi nostri Romani' (testamentul din 23 aprilie 1861). insä - ca §i Avram lancu - §ulutiu destina о bunä parte din ea Tnfiintäri unei Academii sau chiar unei Universitäti in Blaj (sau alt loc potrivit), cu trei catedre pedagogice, trei pentru §tiintele reale, patru juridice, douä economice, douä filozofice, cäteva pentru §tiinte politehnice, precum §i altele„dupä cum se vasimti necesitatea”4

Urma§ul säu, mitropolitul loan Vancea de Buteasa a dovedit calitäti de gospodar desävär§it, econom §i ordonat, pe care le-а cerut §i colaboratilor säi, fructificänd absolut toate resursele financiare posibile. A investit pentru §coli, institutii de binefacere §i culturä suma imensä de 460.000 coroane aur. In afara sinoadelor cu tematica bisericeascä, a convocat, ín anul 1873, primul Congres mixt, cu delegati laid §i clerici, stabilindu-se mijloacele bäne§ti pentru sustinerea §colilor din Arhiepiscopie §i un al doilea Congres mixt, pentru ínzestrarea parohiilor särace. Pe längä extinderea spatiului de invätämänt §i construirea internatelor, sub pästorirea sa s-а introdus apa potabilä, s-au fäcut canalizarea §i trotuarele, deci lucräri de urbanizare a Blajului, care purtau amprenta gustului estetic al prelatului.5 ín anul 1872, aläturi de Nie Mäcelariu, George Baritiu §i dr. loan Ratiu a participat la tratativele e§uate cu prim-ministrul Lonyai („Memorandumul de la Blaj”), iar in anii 1879 §i 1883, aläturi de omologul säu ortodox de la Sibiu, a pledat in Camera Magnatilor cauza §colilor confesionale, ale minoritätilor.

Dacä mitropolitul ßaguna a reu§it, datoritä relatiilor sale politice sä apere autonómia bisericeascä §i §colile confesionale ortodoxé prin „Statutul Organic”, prevederile pentru credincio§ii greco-catolici au fost cuprinse ín Concordatul din 1855, incheiat intre Imperiul Austriei §i Roma Papalä. Pentru romänii ardeleni au fost importante relatiile dintre Sfäntul Scaun (care in mod firesc sprijinea Biserica greco-catolicä romänä) §i guvernele de la Budapesta, destul de incordate pänä la 1918.

ín timpul pontificatului lui Leon al Xlll-lea (1878-1903), mai mult decät sub predecesorul säu, Papa a fost preocupat de amplificarea nationalismului §i a insistat pentru numirea de mitropoliti care aveau relatii stränse cu conationalii lor §i se bucurau de popularitate intre ace§tia. Deoarece Budapesta sprijinea episcopii care acceptau suprematia maghiarä, conflictele cu Vaticanul au

4A.Bunea, Istoria scurtä a Bisericii Románé Unite, in "Sematismul veneratului cler...pe anul 1900”, Blaj, 1901, p. 146, G. Baritiu, „Párti alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani in urmä", volumul III, ed. a ll-a, Bra§ov, 1995, p. 476-480 §i P. Porutiu, Lupta pentru crearea invätämäntului romänesc §i a unei Universitäti romäne§ti in Ardeal, in „Transilvania”, nr. 3,1943, p. 192.

5 Pr. A. Moisin, Mitropolitii Blajului, in “Viata cre§tinä“, seria nouä, an II, nr. 16 (august 1991), p. 4 §i S. A. Prundu?, CI. Pläianu, Catolicism §i ortodoxie. Scurt istoric al Bisericii Románé Unite, Cluj-Napoca, 1994, p. 98.