Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
264 NICOLAE VICTOR FOLA reprezentante nationale §i s-а dat mandat episcopilor in vederea sustinerii Ia Curte a postulatelor natiunii2 Reprezentantii celor douä rituri au sustinut sinodalitatea, in conditiile in care, in anui 1842, in Diéta Transilvaniei se discutä a§a-numitä problemä a limbii, vizänd maghiarizarea in perspectiva. Se fäcea resimtitä nemultumirea, intre romänii celor douä confesiuni, datoritä neglijärii legilor canonice, a conducerii unipersonale a bisericilor de cätre episcopi §i chiar a atitudinilor „aristocratice” a acestora. Nu intämplätor, se manifesta ideea reunirii confesionale a romänilor, incepänd cu anul 1798, pänä la revolutia din 1848-1849, dar §i ulterior. Un rol distinct in conturarea ideilor politice §i ín parte in formularea prevederilor programatice de la 1848 l-а avut receptarea §i adaptarea unor componente ale unor curente de gändire europeanä la necesitätile romänilor ardeleni (in mod sistematic §i reprezentatív la Simion Bärnutiu). Este vorba de criticismul kantian- prin filiera lui W.T.Krug (conexat dreptului natural, anterior mentionat), apoi reflectiile istoricilor romantici germani ai dreptului - reprezentati mai ales de Karl von Savigny (ei au idealizat istoria §i au introdus cultul comunitätii nationale) §i, in final, dar nu in ultimul ränd, se fac simtite, in prelungirea iluminismului, ideile liberalismului german, reprezentat mai ales de Karl Rotteck3. ín cele 16 puncte ale „Petitiei Nationale” de la Blaj, problemele bisericie§ti erau cuprinse in punctui al doilea, in care se proclama independent imediatä a „Bisericilor Románé”, ca §i egalitatea in drepturi §i privilegii cu celelalte biserici din Ardeal. Se cerea reinfiintarea imediatä a Mitropoliei románé, iar articolul al Xll-lea cerea subventionarea de cätre stat a clerului román. Articolul urmätor cerea infiintarea §colilor románe§ti la ora§e §i sate. Problematica §colarä a fost prezentä in numeroasele petitii §i memorii inaintate, dupä 1848, pentru invätämäntul primär §i cel mediu (pentru cel superior a rämas doar deziderat, pänä la 1918). Problema era presantä, in conditiile cánd cea mai mare parte a populatiei Principatului Transilvaniei era analfabetä, iar partea cea mai insemnatä a intretinerii §colilor revenea bisericilor §i comunitätilor. Anii absolutismului au adus obstructionäri §i vexatii frecvente din partea birocratiei austriece, iar la nivelul comitatelor, respectiv pe „Pämäntul Cräiesc”, se manifesta bunul piac al nobilimii maghiare, respectiv al protipendadei säse§ti. Biserica rämänea, cu posibilitätile sale materiale, institute patronatoare a §colilor (statui nu se implica material). Dupä punerea in aplicare a patentelor imperiale din anii 1853 §i 1854, in chestiunile privind fondul financier §i obligatiile legate de acesta, comunitätile beneficiau de asistenta juridica a avocatilor romäni, au intervenit deputatii románi in parlamentül ungar, dar §i 2L..Gyémánt, op.cit, p.119-121 §i 123-124. 3G.Bogdan-Duicä, Viata §i ideile lui Simion Bärnutiu, Bucure§ti, 1924, p. 149-151 §i 216; I. Petrovici, Kant §i cugetarea romäneascä, in „Studii de istorie §i filozofie”, Bucure§ti, 1925, p. 211; P.Pandrea, Filosofia politico-juridicä a lui Simion Bärnatiu, 1935, p.29; D.D. Ro§ca, Europeanul Bärnatiu, in „Oameni §i climate”, Cluj, 1971, p. 89-90; P. Teodor, D.Ghi§e, Noi precizäri cu privire la izvoarele lucrärilor bärnufiene, in „Studia Universitatis Babe§-Bolyai”, Seria Historia, Fasciculus 1, 1972, p.34-36 §i A. Andea, Libertatea national in conceptia lui Simion Bärnatiu, in „Centenar muzeal orädean”, 1972, p.300. ’
