Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
ASPECTE PRIVIND EVOLUTIA GIMNAZIULUI SUPERIOR GRECO-CATOLIC DIN BLAJ ÍNTRE ANII 1850-1880 NICOLAE VICTOR FOLA ín cursui secolului al XVIII-lea, ca §i in prima jumätate a celui urmätor, bisericile románe§ti din Transilvania, ca §i §colile confesionale erau institutiile care au sustinut §i conservat nationalitatea, Supplex-ul lui Inocentiu Micu, din anui 1744, deschizätor de noi perspective §i totodatä, initiator al petitionalismului románilor ardeleni, viza emanciparea prin cultura §i educatie, folosind totodatä §i termenul de natiune in acceptiunea moderna. Cererile sale vizeazä interesele tuturor categoriilor sociale ale romänilor, urmärind, in perspectivä, constituirea unei elite intelectuale §i politice, respectiv a unei „clase mijlocii”. Plecänd de la semnificatia politicä a Unirii din 1700 §i urmärind concretizarea prevederilor cuprinse in Diploma imperialä din 1701, Inocentiu Micu Klein, depä§ind motivele istorice, extinde sfera argumentatiei in dreptul natural, invocänd numärul preponderent al romänilor in Ardeal §i sarcinile pe care le suportau. Aceste motive, conform „justitiei distributive” impuneau participarea proportionalä la beneficii §i drepturi §i la conducerea vietii publice. Tot el introduce in sfera luptei de emancipare a romänilor conceptia istoricä a originii románé, a vechimii §i continuitätii romänilor in Transilvania, dänd astfei acestor idei formulate de umanismul §i preiluminismul romänesc о noua finalitate, sträns legatä de obiectivele mi§cärii politice nationale1. Supplex-ul din 1791, cu argumentatia sa istorico-juridicä, purtänd amprenta ideilor veacului luminilor §i a epocii Revolutiei franceze, intr-o formä adaptatä realitätilor central-sud-est europene traseazä liniile programatice esentiale ale mi§cärii politice a romänilor din Ardeal. Prevederile sale se intälnesc in memoriul intitulat „Kurzer Abriss der Schichsale und der Zustandes der Wallachische Nation in Siebenbürgen”, dar §i in al doilea Supplex, inaintat de episcopii Bob §i Adamovici la Viena, in martié 1792, in memoriul confidential (anonim) adresat impäratului, ca §i in memoriile episcopilor din anii 1834, 1837 §i 1842. Sinodalitatea, ca modalitate specificä de dezbatere §i solutionare a problemelor comunitätilor a fost in atentia lui Inocentiu Micu. Ea asigura reprezentativitatea, avea marele avantaj de a convoca -in Probleme de interes national- §i mirenii §i includea reprezentantii celor douä rituri romäne§ti. In toamna anului 1791, dupä räspunsul negativ al Dietei la revendicärile Supplexului, convocarea sinoadelor ortodox §i greco-catolic, pentru depunerea jurämäntului de credintä fatä de impärat, deveni prilejul constituirii lor in 1D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Ed. §tiintificä, 1984, p.188-189 §i 190-193; L. Gyémánt Mi§carea Nationale a romänilor din Transilvania 1790-1848, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1986 p. 44-45.
