Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
IMPLICAREA BRESLELOR DIN ZALÄU ÍN VIATA URBEI 259 Cu muncä fizicä (cu brätele) au contribuit urmätorii: > Lugosi Ferencz - 2 zile > Asztalos Mihály -1 zi > Bányai József -1 zi > Takáts Mihály senior -1 zi.13 * intr-un proces verbal din anul 1909 s-а consemnat prezentarea programului care prevedea contribute oamenilor de pe stradá la forarea pämäntului §i construirea unei fäntäni arteziene ín strada Ilid (Dobrogeanu- Gherea de astäzi), amplasatá ín fata casei väduvei lui Albert Ferencz. Fäntäna respectivä a fost lucratä prin munca prestatä de locuitorii de pe strada Crasnei, §i ea functioneazä §i astäzi. Multi dintre locuitorii Zaläului, sceptici in privinta calitätii apei potabile de la robinet se aprovizioneazä §i astäzi cu apä de la fäntänile arteziene, inclusiv de la cea mentionatä anterior. In sfär§it, in cuprinsul procesului verbal incheiat ín data de 1 martié 1923, cu ocazia adunärii generale a asociatiei stradale din str. Crasnei, este consemnatä propunerea pentru confectionarea sau procurarea unui clopot pentru biserica reformatä, in locul celui rechizitionat in timpul primuly| räzboi mondial (intre anii 1914-1918), care a fost dus la fabrica de armament. De-а lungul timpului in Zaläu s-au declan§at cäteva epidemii, unele mortale, pe urma cärora s-а inregistrat о proportie maré de decese, altele mai putin contagioase sau cu urmäri mai äutin grave. Toate bisericile din ora§ul Zaläu au evidentele deceselor in registre parohiale, care contin evidentele botezurilor (§i implicit a na§terilor), cununiilor §i deceselor. О epidemie de pojar, devastatoare pentru copii, s-а declan§at in Zaläu in anul 1801, in urma cäreia au murit foarte multi copii. Epidémia de pojar revine cu putere in anul 1808, cänd mór alti copii in numär maré. ín consecintä, a urmat о perioadä de cätiva ani in care populatia adultä §i värstnicä tindea sä devinä majoritarä datoritä sporului demografic scäzut prin decesul repetat al unui mare numär de copii.15 Ora§ul este bantuit de altä fantomä in anul 1817. S-au inregistrat in acest an, cu ocazia epidemiei un numär de 407 decese, о ratä a mortalitätii relativ ridicatä pentru populatia de atunci a Zaläului (in jur de 8.000 locuitori). Izbucnirea epidemiei a fost favorizatä de timpul nefavorabil. A fost un an ploios, recolta de grau a fost compromisä §i nu a mai fost adunatä de pe cämp deoarece a putrezit in faza de dupä arat. Deoarece timpul a fost nefavorabil lucrärilor agricole, nu a fosdt posibil sä mai fie semänat cämpul odatä pentru о nouä recoltä. Din aceastä cauzä, perioada imediat urmätoare a fost marcatä de foamete, din cauza cäreia multi tärani au plecat de acasä, din sate, §i au intrat pe teritoriul ora§ului. Au venit multi oameni chiar §i din sate din alte regiuni. Multi dintre ei au murit din cauza lipsei de hranä in tabära pe care au creat-o la capätul sträzii Crasnei, zonä supranumitä dupä aceea “cämpul foamei“. In anul 1829 s-au luat mäsuri de prevenire a unor epidemii §i s-а trecut in mod organizat la vaccinarea populatiei impotriva pojarului, pentru '3lbidem, p. 334. ulbidem, p. 378. 15Parohia reformatä din Zaläu, Registrul parohial.
