Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie modernă
260 ELENA MUSCA preíntámpinarea unei noi nenorociri de moarte infantilä. Documentele nu mai consemneazä epidemie de pojar, dar izbucne§te о epidemie de scarlatina §i holerä in anul 1848 . Datoritä acestor douä boli, dintre care holera era cumplitä, au murit multi copii din Zaläu. ín anul 1849 mai rämäsese sä secere vieti omene§ti doar holera, care a revenit ín fortä §i a ucis multe persoane. Registrele parohiale dezväluie faptul cä au murit in 1849 un numär de 277 persoane, din care 130 de holerä (copii §i adulti). Au murit ín ace§ti doi ani de mi§cäri revolutionäre persoane care au cäzut in timpul luptelor care au avut loc intre trupele comandate de generálul Iosif Bem §i armatele románé. Dupä trecerea armatelor spre vest, dupä anul 1849, au murit femei insärcinate, copii mici §i persoane mai putin rezistente fizic, din cauza malnutritiei §i a subnutritiei. Registrele consemneazä cu precizie cauza deceselor, stabilite de cätre medic §i notate de el sau de preot dupä stabilirea diagnosticului, astfei cä nu existä dubii in privinta repercursiunilor pe care evenimentele revolutiei de la 1848 - 1849 lea avut in zona Sälajului. Urmätoarea epidemie s-а dezläntuit in anul 1856, cänd “au murit multi“ oameni din cauza dizenteriei §i a tifosului. Dupä aceasta Zalául a trecut printro perioadä lungä de rägaz pentru epoca respectivä, deoarece are de-а face cu о epidemie dupä 17 ani, adicä in anul 1873. ín acest an, holera §i tifosul au secerat un numär de 278 vieti omene§ti, timp in care s-au inregistrat doar 145 na§teri. Epidémia a fost declaratä oficial ca atare la 2 august 1873 §i a tinut pänä la 29 octombrie. Multe persoane decedate in acest interval scurt au fost inmormäntate färä slujbä religioasä, din cauza numärului mare de morti. Spre exemplificare, se consemneazä in registru faptul cä in data de 2 august a decedat Asztalos Lajos, täbäcar, persoanä cunoscutä in rändul locuitorilor Zaläului, in värstä de numai 33 de ani, cu adresa in strada Crasnei, nr. 821, care a fost inmormäntat färä slujbä religioasä, deoarece numärul de morti din ziua respectivä a fost mare. ín Zaläu au fost organizate mai multe spatii ca cimitire. íncepánd cu anul 1800, evidentele parohiilor din ora§ aratä cä au functionat de-а lungul timpului, pänä in anul1980, un numär de 14 cimitire. latä care au fost acestea: 1 .Cimitirul vechi (átemetö), reformat, pe str. Kossuth - unde existä §i astäzi §i functioneazä in continuare 2. Cimitirul таге (nagjtemetö), reformat - probabil acela§i de la pozitia 1 3. Cimitirul interior reformat (ref. belső), - astäzi toate aceste 3 cimitire formeazä unul singur 4. Cimitirul nou din str. Tyúkólu (Corneliu Coposu astäzi), reformat - de-a lungul timpului s-а contopit cu cel reformat din str. Kossuth, fiind partea de est a cimitirului actual 5. Cimitirul de stat (comun-köztemetö), spatiu amenajat initial pentru a fi inmormäntati sträinii, care au venit in ora§ §i au rämas aici, unde au decedat 6. Cimitirul de sus (cimitirul vechi), reformat, situat pe str. Crasnei, unde existä §i astäzi 7. Cimitirul de jos (cel nou), reformat, situat tot pe str. Crasnei, undeva pe längä cel vechi, dar mai aprope de ora§ 16 ibidem. 17Registrele parohiale.
