Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
180 lOAN EUGEN MAN Cluj §i Alba lulia. Despre о arhitecturä barocä cu caracter militar la Tärgu-Mure§, care sä se comparä cu lucrärile defensive de la Alba lulia, nu se poate vorbi. Cele douá cládiri realizate la Tirgu-Mure§, ín incinta cetätii feudale, din care garnizoana cu S + P + 1 etaj, ín forrná de “U", sunt modeste ca proportii §i confin prea putine elemente caracteristice arhitecturii baroce. Important este impactul produs, prin realizarea acestor constructs asupra aspectului general al cetätii. Odatä cu transformarea cetätii ín garnizoanä militarä noua stäpänire trece la demolarea treptatä a cládirilor situate ín incinta acesteia §i adaptarea sistemului defensiv potrivit noilor cerinte, prin realizarea de goluri (ferestre) la bastioane §i folosirea curtinelor ca pereti exteriori pentru unele constructii anexá, care cu ocazia restaurärii cetätii au fost ínláturate. Un prim moment al acestor schimbäri íl inregistreazä stampa din anul 1736, mai sus descrisä. Detaliul (Pl. IV. 1) reprezintá cetatea dinspre sud §i est, cu bastioanele täbäcarilor, blänarilor, dogarilor §i mäcelarilor, la care meterezele au fost ínlocuite cu deschizáturi mai ample. Peste coronamentul curtinelor, care din fericire sau pástrat, nefiind demolate ca ín cazul altor ora§e, se deslu§esc cateva cládiri, a cäror pozitie le indicä ca fäcänd parte din cele apartinätoare sträzii Cozma (cu acces dinspre bastionului portii). Deosebit de pretioasä este harta intocmitä de cápitanul Theumen ín anul 1750 (pl. IV. 2), ea prezentánd situatia cládirilor din cetate ín acél moment. Dintre vechile cládiri care erau ín secolul anterior, au mai rämas doar cáteva, ín marea lor parte apartinänd sträzii Cozma. ín schimb apar noile constructii ridicate ín perioada domniei impärätesei Maria Tereza, íntre care noua garnizoanä §i manutanta, existente §i ín prezent. Arhitecturä barocä, apreciatä deopotrivä de bisericä §i de marea nobilime, intärziatä ca §i Rena§terea capätä, la fel ca §i aceasta, un caracter specific. ín toatä Transilvania, cu toate realizärile de exceptie, nu intälnim formele §i bogätia decorativä a monumentelor barocului din tärile Europei Centrale. Cu atät mai modeste sunt realizärile de la Tirgu-Mure§, fatä de cele de la Cluj, Oradea sau Timi§oara, insä care pot fi considerate ca specifice barocului popular Transilvänean. Remarcäm insä un aspect. Arta barocä din Transilvania prime§te valente doar dupä mijlocul secolului al XVIII-lea, cänd arta Europei, apusene päräse§te orientärile §i conceptiile barocului, considerat ca perimat §i trece la un nou vocabular artistic §i tehnic - cel clasicist. A§adar, in anii cänd la Tirgu-Mure§ contele Toldalagi ridica frumosul palat, iar iezuitii i§i edificau bisericä, in apus s-а trecut la noul curent, clasicizat. Calitatea esteticä a cládirilor baroce din Transilvania о putem puné pe seama realizatorilor, in majoritatea cazurilor arhitecti sträini, care erau la curent cu realizärile din Viena, dar §i din Europa de Vest, contactati de inaltii prelafl iezuiti, dar §i de marea nobilime. ÍI intälnim, astfei, pe arhitectul. austriac Franz Anton Hillebrand ridicänd palatul episcopal de la Oradea, pe arhitectul german Johann Eberhard Blaumann edificänd palatul Bánffy din Cluj, pe arhitectul Josef Emanuel Fischer vor Erlach intocmind planurile bisericii romano-catolice din Timi§oara, dar §i pe arhitectul francez Jean Louis D’Orr ridicänd palatul lui Toldalagi de la Tirgu-Mure§. Formele baroce intälnite la majoritatea monumentelor din Transilvania sunt: „socluri de bazä mai mult sau mai pufin proeminente; ciubucuri orizontale intre parier §i etaj care au о replied ín corni§a puternic profilatä; marcarea inträrilor a§ezate in axul principal prin portaluri de
