Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 27/2. (2003)
Istorie medie
VALÓ RI URBANE §1 ARTISTICE LA TÄRGU-MURE§181 piaträ, avänd ca bazä pietre-tampon pentru träsuri; accentuarea motivului inträrii prin rezalituri §i la unele dintre clädiri, prin balcoane; articularea peretilor cu pila§trii de obicei tratati in rustica §i färä capiteluri la parter, piati §i cu capitel composit la etaj; ancadramente de piaträ cu forme diferite la ferestre; balustrade cu decor de panglici impletite; articularea cu chenare piate a stälpilor §i boltilor coridorului de acces, foi§oare pe arcade la ßarter §i coloane cu capiteluri ionice sau pe stälpi cu secti и ne prismaticä la etaj Realizärile baroce din Tirgu-Mure§, cu deosebire cele provenite din secolul al XVIII-lea, de§i considerate ca о creatie „provincial" in ansamblul lor constituie realizäri cu о personalitate bine definite ín urbanismul transilvänean. Arhitectura barocä bisericeascä inaugureazä о nouä formä, impunätoare, cu turnuri ín fatä, ce dominä verticalitatea, iar interiorul format dintr-o navä monumentalä unicä, care pe о parte §i de alta are capele care se deschid prin arcade semicirculare, iar deasupra balcoane cu deschideri semicirculare turtite. Aceastä formä arhitecturalä a fost lansatä de ordinul iezuitilor, prin construirea la Roma a Bisericii "II Gesu", a cärui plan a fost l^reluat de iezuitii din Transilvania prin ridicarea bisericii de la Cluj (1718-1724), impämäntind acest tip de arhitecturä in intreaga provincie. Biserica iezuitä din Tirgu-Mure§, ridicatä intre anii 1728-1750, deci intr-o perioadä cu múlt mai mare decät Biserica de la Cluj (Pl. V. 1), este edificatä de arhitectul Scherzer Valentin (Valentinus), dupä proiectele arhitectului Hammer Konrád din Cluj, plánul acestei biserici este asemänätor cu cel al bisericii clujene (pl. V. 2), considerata de B. Nagy Margit* 43 44 45 46, ca fiind opera aceluia§i arhitect, pe cänd Mircea Toca4b considerä cä este realizarea altui arhitect strain. ínscris intr-o formä dreptunghiularä interiorul bisericii prezintä structura unei singure nave, care dinspre portaiul principal se deschide prin trei arcade. Pe ambele laturi, simetric, sunt: amplasate cäte trei capele acoperite cu calote in cruce. Nava este legatä de altar, care are aproape aceea§i lätime, la rändul säu, lateral, fiind incadrat de cäte un §ir de capele cu bolti in cruce. Fatada principal (pl. VI) prezintä mari asemänäri cu biserica din Cluj, cu deosebirea cä turnurile sunt mai zvelte §i au acoperi§ cu bulbi succesivi, caracteristic barocului. Turnurile sunt articulate de cäte о pereche de pila§trii monumentali cu capitele dorice interpretate sub forme baroce. Registrul inferior al turnurilor, care cuprinde inträrile, ferestrele elipsoidale cät §i ni§ele terminate in semicerc, deasemenea §i partea centralä a bisericii care cuprinde portaiul principal dar §i cele trei ferestre centrale, este delimitat de о corni§ä puternicä, care fatä de corni§a Mircea Toca, Despre plastica fatadelor in arhitectura laicä clujeanä din perioada barocului tärziu, in Acta MN, III, 1966, p. 471. 43 Pentru cunoa§terea acestor clädiri realizate la Tärgu-Mure§ a se vedea: loan Eugen Man, Aspecte privind evolutia istoricä a ora§ului Tärgu-Mure§ pänä la 1848. III. Tärgu-Mure§ sub stäpänirea habsburgicä pänä la 1848, in Marisia, XXIII-XXIV, 1994, p. 229-271. 44 Grigore lonescu, Istoria arhitecturii in Románia, II, Bucure§ti, 1965, p. 239. 45 D. Nagy Margit, Reneszánsz és bárok Erdélyben, Bucure§ti, 1970, p. 242-243. 46 Mircea Toca, Clujul baroc, Cluj-Napoca, 1983, p. 29-30.
