Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Borzan: Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din secţia în aer liber a muzeului etnografic din Reghin
96 MARIA BORZÁN Biserica este originará din lara de Mure§. §emantismul greco-catolic, Blaj, 1900, aminte§te la 1790, biserica din lara de Mure§, cu 50 de familii románe§ti, astázi la lara nu mai sunt familii de románi. Vändutä la Isla pentru a se construi din materialul ei о anexä gospodäreascä (un grajd) biserica a fost räscumpäratä de Botog losif, adusä §i amplasatä ín livada gradinii sale din Mura Maré. De aici, oamenii muzeului au adus, tratat §i conservat ce s-а mai putut din aceastä bisericá pentru zidirea ei ín aer liber. Peretii erau din barne de stejar ce inscriu un plan dreptunghiular, cu absida decro§atä poligonalä cu 4 laturi, la íntálnirea laturilor capetele tuturor barnelor se prelungesc ín exterior, amintind tehnica de la exemplarele strävechi de case din Muntii Apuseni. Aceastä tehnicä de constructie §i dimensiunile peretilor navei, de 5 m §i 3,50 m, al absidei de 2 m x1,5o m, ne determine sä afirmäm cä ne afläm in fata unui monument din sec. al XVII-lea conform afirmatiilor d-nei I.C. Panait, in lucrarea “Biserici de lemn-monumente istorice din Episcopia Alba lulia, 1987. Reconstructia s-а fäcut destul de greu, nu aveam informatii suficiente §i exacte, iar prin reconstructia din 1958-1959, cánd a fost mutatä la Mura Mare, biserica a suferit unele modificäri. Aflatä intr-un grad avansat de degradare-prábu§itá cu 90% din material putred-au fost folosite doar 10 barne la absidá, restül materialului folosit fiind nou, stejar §i brad, s-а realizat astfei о replicá dupá vechea bisericá. La 29 august 1996 se puné piatra de temelie a bisericii de cátre un sobor de preoti, avándu-l aläturi pe Prea Sfintitul Andrei al Alba luliei, care märturisea: “Avem convingerea cä se sävär§e§te un act istoric prin salvarea bisericii, una din multele care sunt pe cale de a se präpädi datoritá vitregiei vremurilor §i neajunsurilor materiale.“ Din punct de vedere constructiv ea se incadreazä in caracteristica esentialä a bisericilor de lemn, románe§ti, cu pereti din cununi de bárne de stejar orizontale, suprapuse ímbinate, la capete in cheutori. Constructia propriu-zisá a bisericii incepe la 26. 03. 1997 de о echipä de mesteri din Bärsana, Maramure§, condusä de I. Vlasin. Peste о fundatie de beton (70 cm in pämänt) este trasatä temelia de 80 cm-cäte 40 cm piaträ de carierä §i 40 cm piaträ de räu fixatä la interior cu beton. A urmat apoi alegerea §i debitatul materialului lemnos de stejar §i brad, necesar zidirii bisericii. Bärnele din lemn de stejar, “dungite“ §i “fetite“ cu barda, cioplite in 4 muchii, avänd sectiunea dreptunghiularä de 28 cm/10 cm sunt fixate din loc in loc in cepuri ascunse de lemn. Cele 7 cununi orizontale ce se suprapun peste temelie formeazä elevatia perekor. Dacä lemnul era strämb el era “pu§cat“, indreptat, fäcändui-se 2-3 täieturi cu репе. Dispunerea bärnelor urmeazä planul vechii biserici, un dreptunghi cu absida decro§atä poligonal cu 4 laturi. Capetele tuturor laturilor se prelungesc in exterior cäte 13 cm. Pe ultima bärnä, pe toatä lungimea constructiei, tot la 90 cm sunt fixati cäpriorii, 14 buc. de 3,40 m §i 13 buc. de 3 m. La partea superioarä ei sunt fixati cap la cap, doi cäte dói, prin§i in cuie §i chingi contrafisa ce dä rezistentä §i nu lasä cäpriorii sä se mi§te sub greutate zápezii. La capátul de jós al lor, fixát pe papuc, este “dublucornul“ (aruncátorul de apä), acea contrafisä care face stre§ina acoperi§ului sä fie depärtatä fatä de
