Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Borzan: Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din secţia în aer liber a muzeului etnografic din Reghin
BISERICA TÄIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZÄTORUL 97 talpa edificiului cu cca. 45 cm. “Romanatele“-arcele-dublouri, dulap de 50 cm/20 cm, situate la jumätatea cornilor, formeazä arcul de la cupolä; pe ele este fixatä bolta din scändurä de brad (a§ezatä una peste alta, cu incepere de la un perete §i terminatä pe peretele opus). Sistemul de boltire este simplu. Bolta semicircularä a naosului se racordeazä la altar prin intermediul unei bolti curbate ce coboarä cu un präg mai jos, cäptufitä cu douä ränduri de scändurä Tn coituri. La absidä toti cei 5 cäpriori sunt centrati Tntr-un singur unghi §i sunt mai scunzi cu 30 cm. La altar se fixeazä mai Tntäi capetele de jos ale cäpriorilor §i apoi mijlocul pentru romanate. Acoperi§ul in douä ape din dranitä rotundä §i a§ezatä in douä ränduri apare astfei format din douä Segmente: acoperi§ul absidei in continuarea celui de la navä, dar plasat mai jos cu 30 cm. Extremitatea esticä a acoperi§ului de la navä are о cruce din stejar la fel cu cea din värful turnului. Cele douä pánté repezi i§i modificä unghiul de scurgere la jumätatea inältimii continuind cu о pantä domoalä ceea ce lärge§te considerabil strea§ina. Strea§ina este din scändurä frezatä pe margini §i fixate “in spie“. Coama bisericii este protejatä de la un cápát la altui de prelungirea unui ränd de dranitä. Privdorul ingust, deschis §i de forma dreptunghiularä, a§ezat pe fatada dinspre apus a edificiului cu care face corp comun, impodobe§te §i apärä intrarea legänd totodatä in mod firesc trupul bisericii §i spatiul ei ritual cu lumea de afarä, cu pämäntul §i väzduhul. Tavanul pridvorului este drept, din scändurä de brad fältuitä, cu un decupaj pe unde se intra in clopotnitä. Cei 4 stälpi ai pridvorului de cäte 1,40 m fixati in tälpi, au la partea superioarä 6 “chituci“ täiati in coltare la 45 grade-contrafisa fixatä intre stälpi §i cununä, ea dä §i forma de boltä pentru pridvor. De la talpä 40 cm in sus, este bräul din scändurä de brad. Intrarea Tn bisericä se face printr-o u§ä din bläni din stejar incadrate de u§ori din stejar. Din acoperi§ deasupra pridvorului se Inaltä turnul clopotnitä aflat in raport cu dimensiunile de ansamblu ale constructiei §i aleätuit din schelet, talpä §i fus. Scheletul turnului confectionat din 4 stälpi de 12 cm/12 cm in lungime de 3 m, prin§i 2 pe pridvor iar alti 2 pe peretele navei (la al 2-lea ränd de corni) este a§ezat pe о bazä pätratä §i fixát prin contrafise in forma de X ce coboarä pänä la bräul turnului. Fusul turnului este in 8 ape aleätuit din 8 corni §i 8 dublucorni de cäte 2,80 m respectiv 2 m lungime. Fixarea fusului pe schelet о face talpa turnului, о bazä pätratä din dulai de 150 cm/150 cccm cäptu§iti cu scändurä. Fusul turnului este imbräcat in dranitä de jurimprejur, la ultimul ränd de sus fiecare dranitä este ascutitä pentru a intra sub cupola de la cruce. Portiunea de la talpa turnului §i pänä la bräu este deschisä. De aid de la baza clopotnitei se poate vedea scheletul din grinzi curbate care sustin bolta semicircularä a naosului §i altarului. De asemenea se mai poate observa sistemul de constructie a scheletului asemänätor cu cél al casei täräne§ti, cu cäpriori §i contrafise.
