Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Man Ioan Eugen: Muzeul Etnografic, un monument de seamă el artei baroce din municipiul Târgu-Mureş
MUZEUL ETNOGRAFIC, UN MONUMENT DE SEAMÄ AL ARTEI BAROCE DIN MUNICIPIUL TÄRGU-MURE? EUGEN MAN Pe latura nordicä a largii esplanade a pietii Trandafirilor, in vecinätatea complexului de clädiri din Piata teatrului National, este situatä una dintre cele mai frumoase clädiri civile baroce din Tirgu-Mure§, azi adäpostind valorosul Muzeu Etnografic din localitate. Dupä ce timp de mai multe decenii a avut diverse destinatii, de la locuintä la cele de utilitate publica §i comerti, fapt care a determinat §i realizarea unor modificari structurale, in anul 19892, printr-o decizie a fostului Consiliu popular judetean Mure§, clädirii i se acordä actuala destinatie. Datoritä valorii sale arhitecturale §i artistice, incä din anul 1955 clädirea este inscrisä in nomenclatorul monumentelor ustorice §i de artä de pe teritoriul tärii(pozitia nr. 3240), iar din anul 1991 in lista aprobatä de Comisia Nationalä a Monumentelor, Ansamblurilor §i siturilor lstorice(sub codul B-093, pentru Tirgu-Mure§). Ca urmare a evenimentelor da le sfär§itul secolului al XVII-lea, prin care Transilvania trece in stäpänirea Imperiului habsburgic, in viata politicä, socialä, economicä §i culturalä a provinciei se inaugureazä о nouä perioadä. Prin“Diploma Leopoldianä “ din 4 decembrie 1691 se consfinte§te noua “constitutie“ a Transilvaniei, pe mai mult de un veac §i jumätate. Pentru consolidarea pozitiilor cucerite, régimül austriac i§i intocme§te un plan conform cäruia orice activitate trebuia subordonatä acestui scop. Pornind da la aceste aspiratii ale puterii centrale, un rol aparte i se acordä §i artei, indeosebi arhitecturii, in care stilul baroc este chemat sä agrementeze viata aristocratiei, sä confere strälucire clädirilor, indeosebi celor ecleziastice. intämpinänd о oarecare rezistentä din cauza circumstantelor politice1, treptat, stilul baroc cä§tigä teren, ajungänd ca la mijlocul secolului al XVIII-lea sä domine arta Transilvaniei, in final fiind inzestrat cu titulaturä oficialä de cätre curtea vienezä. Mai intäi il gäsim pe §antierele de la Cluj §i Alba lulia, deschise in urma comenzilor lansate de biserica catolicä, dar §i de marea nobilime, cu timpul dobändind contururi tot mai pregnante in fenomenul artistic transilvänean. La Tärgu-Mure§ arta barocä apare pe la mijlocul secolului al XVII-lea, prin construirea casei din strada Bolyai nr. 12, cunoscutä sub numele de casa 1 1 Biro József, Erdélyi kastelyok(Castele din Transilvania), 1943, p.30.
