Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Man Ioan Eugen: Muzeul Etnografic, un monument de seamă el artei baroce din municipiul Târgu-Mureş
8 EUGEN MAN Palffy2, ridicatä de familia Tolnai probabil prin anul 1640. Curänd modelul baroc i§i gäse§te §i la Tirgu-Mure§ о bunä exemplificare prin stabilirea unei scäri potrivite ale clädirilor, cu parier §i cu un etaj, care de§i sunt mai modeste ca proportii fatä de cele de la Cluj, Oradea sau Timisoara, eie sunt totu§i frumoase, conferind ora§ului о notä aparte. Ca urmare a posibilitätilor materiale avute, dar §i a privilegiilor detinute, aristocratia trece la ridicarea de case §i palate, unele fastuoase, conferind arhitecturii civile un sens ascendent. Supunem, insä, atentiei un aspect. Arta barocä in Transilvania capätä valente doar dupä mijlocul secolului al XVIII-lea, pe cänd arta Europei apusene, indeosebi arhitectura §i plastica arhitecturalä, päräse§te orientärile §i conceptiile barocului, considerat perimat §i trece la un nou vocabular artistic §i tehnic-cel clasicist. A§adar, in anii cänd se construia palatul lui Toldalagi din Tirgu-Mure§, in majoritatea tärilor din apusul Europei s-а trecut la noul curent, clasicizant, care in Transilvania avea sä pätrundä doar mai tärziu, intärzierea fiind motivatä de situarea acestera la periféria Imperiului habsburgic. Tema palatelor §i caselor nobiliare baroce la Tirgu-Mure§ apare, deci, odatä cu deschiderea §antierului la palatul Toldalagi, care este de о rezolvare tehnicä §i artisticä deosebitä. Calitatea esteticä a clädirii se datore§te in primul ränd realizatorului acesteia. In prima jumätate a secolului al XVIII-lea despre mesteri autohtoni consacrati artei baroce(arhitecti) nu se poate vorbi. Fiind la curent cu realizable artei, Tn ambianta Curtei vieneze, nobilii apeleazä la mae§tri adu§i din sträinätate, atät pentru intocmirea planurilor, dar §i pentru conducerea lucrärilor de edificare. ÍI gäsim, astfei, pe arhitectul austriac Franz Anton Hillebrandt ridicänd palatul episcopal de la Oradea, pe arhitectul german Johann Eberhard Blaumann realizänd palatul Banffy din Cluj, dar §i pe francezul Jean Louis D Orr, intocmind planurile palatului lui Toldalagi de la Tärgu-Mure§. Referindu-se la acest ultim arhitect, istoricul de artä Biro József aräta:“.... rolul principal il joacä mae§trii de aid: insä arhitect proiectant cunoa§tem aici unul singur, pe parcursul intregului veac, §i anume pe mentionatul Luidor Janos care a activat in slujba contilor Toldalagi“.3 Topografie clädirea este situatä pe latura nordicä a pietii Trandafirilor, la nr. 11 (pl.l. 1.),, fiind inscrisä in Cartea funciarä nr.800/ll Tärgu-Mure§, sub top nr.643, 644. A fost ridicatä de Toldalagi Laszlo(1717-1779),4 cu destinatia de re§edintä de iarnä pentru familia sa. ín anul 1742 Toldalagi cumpärä terenul pe care urma sä-§i ridice palatul, insä edificarea clädirii о incepe mai tärziu. Cunoscänd atitudinea dispretuitoare a nobilimii fatä de locitorii ora§ului §i de sustragere a acesteia de la obligatiile ce-i revenea, Magistratului ora§ului se opune ridicärii palatului de cátre conte. A fost necesarä interventia forului superior al Scaunului Mure§, care in finalul dispozitiei sale aratä cä este in interesül ora§ului ca fiecare cetätean, fie nobil, fie simplu orä§ean, sä aibä 2 Man loan Eugen, Aspecte privind evolutia istoricä a ora§ului Tirgu-Mure§ pänä la 1848.11.Ora§ul Tirgu-Mure§ in secolul al XVli-lea, in Marisia, XV-XXII 3 Biro József, Erdély muveszete(Arta Transilvaniei), Budapest, 8Budapesta), 1941, p. 71. 4 Toldalagi Laszlo(1717-1779), jude al Tablei Rege§ti, vicecomite in anul 1774, iar in anul 1758 asesor al Tablei Rege§ti. Este un reputat jurist §i eminent gospodar, insä lipsit de scrupule in a face avere. S-а cäsätorit cu contesa Caterina Wass de Jaga.