Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Coloranţii vegetali în gospodăria ţărănească tradiţională la începutul sec. XX. (Reţete inedite)
78 AURELIA DIACONESCU nu färä rezultat a ne-о nimici“. In anul 1897 Dr. C. Istrati atrage atentia Societätii de §tiinte asupra acestei ramuri de industrie casnicä, precizänd cä pe längä rosul lingvistic §i artistic, vopsitul in coloranti vegetali are о mare importantä economicä §i educativä pentru gospodäria täräneascä. Face propunerea unui concurs in legäturä cu cromatica poporului román prin Societatea de $tiinte: „pentru a scäpa de uitare procedeele uzitate in romänia“. ín anul 1906 prin „Buletinul expozitiei generale románé" apeleazä din nou la culegerea de materiale legate de cromatica popularä, iar in anul 1908 Academia Romána instituie un premiu ce se acordä céléi mai bűne lucräri legate de cromatica popularä. El este acordat in anul 1913 céléi mai complexe lucräri despre „Cromatica poporului román, adicä modul de vopsi (boi) tesäturile de lärrä, mätasä, bumbac, precum §i piele, lemnel, casele, ouäle de Pa§ti, sulimanurile sau substantele alimentäre“ a lui T. Pamfile, cercetare ce s-а inseris pe coordonatele cerute. ín perioada in care vopsitul cu plante era principala metodä de colorare a fibrelor textile in gospodärie, femeile i§i procurau din timp plantele pentru vopsit, fiind una din indeletnicirile casnice obi§nuite, prin care mai ales femeile in värstä, bune cunoscätoare ale tainelor vopsitului, transmiteau retete nenumärate pentru obtinerea unor culori deosebite, vii, rezistente. Nefiind о treabä u§oarä, in sate existau femei iscusite in vopsitul cu plante, la care apelau cele care nu cunp§teau me§te§ugul, pentru a nu compromite fibrele sau materialele de vopsit. Plantele trebuiau culese in timpul in care pärtile intrebuintate erau mai bine dezvoltate. Eie se uscau §i se pästrau in locuri ferite de umezealä, fum §i praf pänä la intrebuintare. Ca sä nu se amäne culegerea plantelor erau fixate anumite date ultimative pentru recoltare, cum ar fi särbätoarea de Sänziene, in postul Sämpetrului, Sf. Maria, Ziua Crucii, Sf. Dumitru, etc. Unele culori se obtineau prin procedee simple dintr-o specie de plant sau din mai multe,,cum era negru §i ro§u, culori predominante in creatiile artistice populare. Prin amestec §i proportionare diferitä se obtineau mai multe nuante: de ro§u-deschis, inchis, intunecat, cire§iu, vi§iniu, aprins-de galben-curat, limoniu, auriu-. Pentru negru-culoare mai putin pretentioasä s-au consemnat 50 de retete de obtinere, preparate din numeroase plante ca: arin, nuc, arin §i nuc, arin §i artar, arin §i mär, zärvä §i sovärf. Ornamentarea tesäturilor traditional in trecut ca §i azi se baza pe alternarea ritmicä a unor spatii diferentiate cromatic, varga fiind elementul decorativ principal in ornamentica traditionalä. La noi §i la alte popoare initial au pradominat armonii simple bazate pe culorila naturale ale materialului de lucru: alb, negru, brun, cenu§iu. Acestea se obtineau in cursul procesului de lucru din intretäierea firelor de urzealä cu cele de bätealä realizändu-se alternante de spatii contrastanta. !ntr-o fazä superioarä дата cromaticä se lärgefte prin introducerea unor armnii noi. Färä sä se renunte la primele alternante simple care persistä in multe zone devenite caracteristice mai ales in costumul popular, in alte párti ale tärii se contureazá о gamä nouä compusä din 3 tonuri de bazä: brun-ro§cat, ocru §i albatru-verzui. De§i cu timpul armoniile cromatice s-au schimbat §i s-au imbogätit prin introducerea unori tonuri noi, mai ales dupä aparitia colorantilor chimici in ornamentica zonei s-au päatrat galbenul §i albastru in alternantä cu negru sau ro§u, scheme derivate din scheme
