Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Valori de patrimoniu din Valea Mureşului superior în muzeul etnografic Târgu-Mureş
56 AURELIA DIACONESCU FI.Bobu Florescu citeazä ca sigure centrele Deda §i Pietri§.9 Ultima etapä de cercetare a acestui tip de vase a fost ín perioada 1981-1983 de cátre subsemnata cercetarea vaselor din colectiile muzeale(Targu-Mure§ si Reghin) fiind intregitá cu date culese din térén, de la nepotul ultiméi olärite semnalatä de FI. Bobu Florescu(Savina Olari) aducänd in literatura vaselor Tn suluri de lut, un lucru netratat pänä atunci-prezenta semnelor de me§ter. О simplä afirmatie а lui A. Filimon in anul 1937(„fiecare sat i§i avea olarul, aplicänd §i semnul pe vas...“) a determinat cercetarea cu atentie a colectiei §i concluzionarea prezentei semnelor de me§ter(1,3 sau chiar mai multe cercuri imprimate ín pasta proaspätä pe umärul tortii, sau linii incizate in acela§i loc). Certitudinea a fost data de nepotul oläritei citate, care i§i amintea cä la terminarea unui vas olärita aplica un semn pe toartä spunänd: „Ásta-i de la Savina“. ín genere aceste produse sunt cunoscute sub numele de „vasé de Deda“. О caracteristicä importantä a vaselor in suluri de lut care conferä caracterul casnic al ocupatiei, este faptul cä in majoritatea lor erau confectionate de cätre femei caracteristicä generalä a ceramicii confectionate cu mäna. J. Lips aminte§te intre meseriile strävechi cea de producere a oalelor de lut, ocupatie „näscocitä de femei ca ramurä mai tänärä a impletitului“.10 In tratarea tehnicii de lucru meritä sä ne oprim la roata suport care are denumirea uzualä de „masä“. Ea nu are rol mecanic, invärtirea fäcändu-se numai pentru a a§eza vasul intr-o nouä pozitie, pentru ca olarul sä nu se invärteascä in jurul lui. In general uneltele de lucru au fost reduse ca numär §i simple ca formä iar arderea s-а fäcut in cuptoare simple asemänätoare celor de copt päinea. Ca rezultat al tehnicii de modelare vasele se caracterizeazä printro grosime mare a peretilor, asimetrie pronuntatä, cu posibilitatea de identificare a spiralelor sub forma unor creste pe päntecele vaselor, avänd §i о greutate considerabilä(vasele de capacitate intre 5-7,5 kg.) Faptul cä ceramica in suluri de lut nu este foarte cunoscutä in alte regiuni sau chiar in zonele invecinate, dovede§te pe de о parte cä productia era restränsä iar aria de desfacere era redusä. in general vasele erau schimbate „pe bucate“. in aceastä arie restränsä vasele erau cäutate §i apreciate prin calitätile oferite de grosimea peretelui sau porozitatea accentuatä a pástéi. §i pentru cä in zilele noastre foarte putin se mai cunoa§te despre modul de utilizare al lor eredem nimerit a oferi spieuiri din consemnärile mai vechi, care justificä importanta §i cäutarea care au avut-o in trecut: „in oalele fäcute din benzi se gäte§te tocana, fasolea, sarmalele §i gälu§tele dänd mäneärurilor un gust specific, in lespezi cu picioare sau färä, se fac scoverzi §i clätite “11 „Voluminoasa oalä pentru fiert varzä(...). Cu cät e mai veche §i mai poroasä cu atät e mai bunä „gälu§ca“ ce fierbe in ea. De ce oare? Poate(...) cä de cäte őri a fost pusä in functiune, de atätea ori peretii ei poro§i au absorbit din gräsimea continutului. Odatä ajunsä la saturatie oala incepe sä restituie din a Fl. Bobu Florescu „Urme ale Tnceputurilor artei ceramice Tn Romania lucratä Tn suluri de lut“ in R. E. F. tom. 9, 1964, nr. 6, p. 577 10 J. Lips, op. cit, p.182 11 A. Filimon „Origlnea artei populare romäne§ti“ conferintä, 1936(Arhiva Muzeului judetean)
