Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Valori de patrimoniu din Valea Mureşului superior în muzeul etnografic Târgu-Mureş
VALORI DE PATRIMONII) DIN VALEA MURE§ULUI 57 gräsimea acumulatä noilor fierturi astfei cä varza §i fasolea fiartä ín aceastä oalä miraculoasä va avea arorYiä cu care se „fälea“ gospodina(...). Cam aceea§i explicatie pentru cratita de lut innegritä de fum ce stä pe 3 picioare pe vatra deschisä. Ce jumäri delicioase §i ce pläcinte(scoverzi) minunate ies din päntecele ei, cänd acestea se coc deasupra cärbunilor aprin§i dar färä flacärä.“12 Valea superioarä a Mure§ului se constituie intr-o pästrätoare a valoroase bunuri materiale §i spirituale, bunuri care marcheazä prezenta noasträ adänc in istoria civilizatiei. Färä deosebiri esentiale, putänd urmäri u§or similitudinile cu zonele ínvecinate, ínscriindu-se ín marea afie a portului transilvänean costumul bärbätesc §i femeiesc din Valea Superioarä a Mure§ului se caracterizeazä prin sobrieate §i frumusetea motivelor ornamentale. Podoabele prezente din cele mai vechi timpuri in componenta costumului popular, dau ansamblului de port о notä de märetie relevänd о sustinutä preocupare pentru frumos. Podoabele purtate de bärbati la costumele de särbätoare, sunt mai putine in general decät cele purtate de féméi. ín cazul Väii Superioare a Mure§ului cu referire specialä la zona Cälimanilor costumul bärbätesc are о bogätie de podoabe ce se constituie in garniturä ce cuprinde präsnelele(discurile solare) folosite la decorarea chimirului, crucile de chimir folosite la decorarea buzunarelor de la chimir, ineleie de mire, bältagul, precum §i о serie de accesorii care se ata§eazä päläriei. Cea mai plasticä descriere a acestui port traditional о intälnim tot in scrierile lui A. Filimon din care redäm: „Bärbatii poartä pe cap colopul infä§urat cu 4-7 ränduri de zale din alamä, chimirul ornamentat cu un §ir de präsnele(...) cu motive corespunzätoare epocii bronzului. ín „curea“ (...) intr-o teacä de lemn cutitul lung cu pläsele din alamä, iar pe degete inéiul de mire cu un cap lat §i mare, ornamentat cu motive din epoca bronzului.“13 Muzeul Etnografic din Tärgu-Mure§. Detine in colectiile sale aproape 400 de asemenea piese provenind din zona Cälimanilor, zonä predilectä de achizitie §i cercetare a fondatorului muzeului mure§ean in dorinta de a demonstra cä unitätile muntoase nu au impiedicat circulatia valorilor materiale §i spirituale in provinciile romäne§ti, despärtite vremelnic §i arbitrar de о granitä politicä. Präsnelele au forrná circularä cu diametrul de 3-5 cm. §i se poartä !n§irate pe fä§ii inguste de piele rezistentä, in 1-2 §iruri plasate peste chimir. Eie relevä mäiestria cu care mesterül popular a imbinat cu multä §tiintä tehnica §i materialul in scopul realizärii unor obiecte frumoase §i reprezentative. Sunt confectionate din alamä, pentru finisare folosindu-se diferite tehnici §i metode de lucru. ín general s-au folosit tehnicile combinate pentru a puné in valoare materialul, forma §i decorul care formeazä un tot unitar.14 La fel ca §i cele mai vechi podoabe pästrate in colectiile muzeale din tara noasträ, ele dateazä din sec. XVIII-XIX §i dovedesc sigurantä in realizarea artisticä, ceea ce impune ideea unei perioade de multe secole de experientä а me§terilor populari din zona amintitä. Prelucrarea artisticä a metalului pentru 12 I. C. Murä§anu, Cronica-Luna Tärgu-Mure§ului(Sec(ia Etnograficä) in Progres §i culturä, Tärgu-Mure§, 1937, an, V, nr. 2-3, p. 53 13 A. Filimon „Urme dacice...“ 14 G.Stoica „Podoabe populare romäne§ti“ Ed. Meridiane, Bucura§ti, 1976, p. 19
