Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Pamfil Biliţiu: Miron Elie Cristea şi cultura populară
MIRON ELIE CRISTEA §1 CULTURA POPULARÄ PAMFIL BILITIU i Miron Cristea face parte din galéria personalitätilor complexe ale Ardealului, care a inseris contributii deosebite in variate domenii de activitate, sträduindu-se sä fie deopotrivä om al bisericii ortodoxé, aprig luptätor pentru emancipare nationalä §i spiritualä, om politic, scriitor cu о vastä §i bogatä activitate, luptätor pentru emanciparea invätämäntului. Pe parcursul intregii sale vieti Elie M. Cristea s-а dovedit deosebit de atras de pästrarea datinilor, a obiceiurilor de Ia sate, precum §i de ceea ce inseamnä cultura popularä in sens larg. Pasiunea acestei marcante personalitäti pentru cultura popularä i§i trage seva din originea täräneaeä. Un exeget al vietii §i activitätii sale Ion Rusu - Abrudeanu nota :„Dr. Miron Cristea, primul patriarh al Romäniei este de extractie täräneascä, ca de altfel cei ,mai multi din §irul ierarhilor tärilor romäne.1“ Descendenta täräneascä era pentru Miron Cristea о mändrie, pe care nu а ezitat sä §i-o märturiseascä in anumite ocazii. „§i eu sunt fiu de täran", märturisea in 1905, cänd lua parte la sfintirea noului loca§ al §colii confesionale romäne ortodoxé.1 2 De obär§ie din Toplita Romänä, pe atunci о comunä, locuitä numai de romäni, Miron Cristea a avut о copilärie legänatä de doinele, jocurile, basmele care se performau in aceastä veche vaträ romäneaseä. Trebuie sä subliniem cä Miron Cristea a avut privilegiul sä fie educat Tn spiritul dragostei fatä de neam, mai intäi in familie, dar §i la Liceul din Näsäud unde „ tanárul Cristea gusta de-а binelea mändria de a face parte din neamul romänesc, a cärui istorie glorioasä §i literaturä incepuse s-о cunoascä §i s-о simtä“.3 Activitatea spiritualä laborioasä care domnea in acest liceu a avut о puternicä Tnräurire asupra tänärului Miron Cristea. ín anul 1886-1887, pe cänd era in clasa a Vlll-a licealä, devine pre§edintele Societätii literare, boteazä simbolic „Virtus Romana Rediviva“ a studentilor. In cadrul acestei societäti, Miron Cristea i§i exercitä cele dintäi vocatii pentru creatia literarä §i cultura popularä. La 24 aprilie 1887, cu ocazia unei serate literare publice, Miron cristea roste§te о conferintä, care ne argumenteazä acest ata§ament timpuriu al viitorului patriarh pentru creatia popularä intitulatä „Desvoltarea §i räspändirea jocurilor nationale romäne§ti“. Este important sä amintim apoi cä in numärul 33 al Revistei familia de la Oradea publicä prima schitä intitulatä „Prosit“ in care se ocupä de stränutatul la 1 loan Rusu-Abrudeanu, ínalt prea sfintia sa patriarhul Romäniei Dr. Miron Cristea, inalt regent. Omul §i faptele. Volumul I. Bucure§ti, Editura Cartea Romäneaseä, 1929, 2 P-11 Op. cit, p. 114 3 Op. cit, p. 32
