Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Valer Pop: Colaborarea Iui Justin Handrea cu Dimitrie Gusti la campaniile de cercetare complexă monografică cu echipele studenţeşti
COLABORAREA LUI lUSTIN HANDREA CU DIMITRIE GUSTI 37 continue acest proces §i cu ceilalti locuitori ai satului din generatie in generatie. Dar pentru acest lucru avea nevoie de anumite conditii :o bibliotecä, un muzeu sätesc §i un cämin cultural. Reu§e§te intr-un timp scurt, cu eforturi mari a reu§it sä le realizeze pe toate. A inchiriat о casä täräneascä, unde cu ajutorul sätenilor a confectionat ni§te „etajere primitive“ cum le-а numit Handrea pe care §i-a etalat cele peste 10.000 de piese arheologice, istorice. numismatice, etnografice §i de artä popularä. Muzeul invätätorului Handrea a devenit cunoscut in tarä ca unul din primele muzee säte§ti de pe meleagurile mure§ene §i chiar din tarä. Sociologul H.H.Stahl, un apropiat colaborator al lui Dimitrie Gusti aprecia in mod elogios munca lui Handrea §i muzeul creat de el. „Nu putem sublinia indeajuns meritele acestui pasionat ai vietii säte§ti. Intr-un scurt numär de ani, cu toate greutätile cele mari, pe care le presupune viatä tinerilor invätätori, in ziua de azi, Domnisa a sträns cu grijä §i cu pricepere un adevärat muzeu cu multiple laturi.,e Muzeul era utilizat de invätätor ca §i cabinet §colar pentru predarea unor lectii, pentru activitätile cu elevii §i pentru cursurile din cadrul cäminului cultural cu sätenii. Afländ despre prestigioasa activitate pe care о desfä§ura Dimitrie Gusti in domeniul cercetärii monografice complexe a satelor romäne§ti §i dorind sä afle lucruri noi pe care sä le aplice in sat la el a participat in vara anului 1937 la cursurile Scolii sociologice de la Stäne§ti-Muscel, unde l-а intälnit pe Prof. Univ. Dr. Jacob Mihäilä, directorul §colii. Acesta l-а remarcat de la inceput afländ, mai ales cä realizase deja la Välenii de Mure§ un cämin cultural §i un muzeu sätesc. „A/c/'-relateazä Handrea- m-а pus §ef de echipä la echipa a Vlll-a, a§a cä am fost nevoit sä dau raportul in fiecare zi, in careul care se fäcea seara §i dimineata, in fata pavilionului. Aid aveam sub conducerea mea un numär de studenti de care purtam totä räspunderea. “7 Avänd deja о experientä in munca cu sätenii a fost solicitat sä prezinte in fata cursantilor aspecte din activitatea sa. „La §coala de echipieri de la Stäne§ti-Muscel-re\ateazä Handrea-mi-а mai trasat sarcina sä tin douä conferinte pentru säteni §i cursanti in care sä arät metodele de muncä §i realizärile Cäminului cultural de la Maiore§ti“ §i una Jncadrarea tineretului in cäminul cultural.,ß Dupä terminarea cursurilor §colare a participat la numeroase campanii de cercetare deplasändu-se cu studentii din sat in sat. Cu aceastä ocazie contribuie la crearea §i organizarea altor muzee säte§ti la :Pietri§-Arad, Bucium- Sälaj, Mägura llvei §i §ant-Bistrita Näsäud, Bro§teni-Neamt etc. Munca in echipä l-а entuziasmat foarte mult dupä cum relateazä el In cursuI anuluio functionam ca director la §coala elementarä din comuna Porce§tt-Mure§poveste§te lustin Handrea-iar vara lueram permanent in echipele studente§ti. Dupä ce se inchidea sezonul echipelor studente§ti träiam о jumätate de an cu gändul cä am fost in echipe §i cealaltä jumätate de an cu gändui cä merg din пои in vara viitoare in echipe. A§teptam cu multä neräbdare sä se termine cursurile §colare, sä pot incepe munca in echipele studente§ti. In loc sä fiu 6 7 8 Stahl H. H. Bädilä 0. , Neamtu O. , Op. cit. p. 158 Ibidem
