Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Valer Pop: Colaborarea Iui Justin Handrea cu Dimitrie Gusti la campaniile de cercetare complexă monografică cu echipele studenţeşti
38 VALÉR POP obosit dupä treminarea §colii, primeam női forte de muncä. Pentru mine munca in echipele studente§ti a fost о mare bucurie “é Aid a reu§it sä cä§tige о nouä experientä pe care о va aplica ín satui säu. „Lucränd in cadrul Fundatiei-relateazä in continuare -ne-am lärgit orizontul §i mi l-am imbogätit cu numeroase probleme noi care, dacä пи lueram in cadrul aceste instritutii, mi-ar fi rämas necunoscute. “9 10 11 Dictatul de la Viena i-a intrerupt §i lui activitatea la Välenii de Mure§ spulberändu-i visul säu de a crea un mare muzeu la Reghin, fiind nevoit sä se refugieze spre sud, mai intäi la Fägära§, apói la Grid-Fägära§, índrumat tot de profesorul lacob Mihäilä care era originär din Grid §i care l-а sprijinit in continuare. §i aici realizeazä un muzeu sätesc §i un cämin cultural. §ederea la Grid a fost scurtä §i in anul urmätor pleacä lam Bucure§ti la Muzeul Satului, creat de Dimitrie Gusti incä in 1936, unde a fost angajat pe post de custode §i unde aduce о parte a colectiei sale etnografice. La Bucure§ti intälne§te о multime de ardeleni refugiati, mäcinati de tot feluri de lipsuri §i nevoi dar mai ales apäsati de dórul de meleagurile natale. Pentru ace§tia va organiza un cämin cultural botezat Avram lancu al refugiatilor ardeleni. Sediul acestuia a fost stabilit la Muzeul satului unde, sprijinit de intelectuali ardeleni inimo§i printre care-i amintim pe istoricul Vasile Netea §i sculptorul Ion Vlasiu, a organizat in fiecare duminicä, cu ocazia intrunirilor säptämänale dar §i in celelalte zile ale säptämänii activitati culturale, urmate de spectacole artistice care, a§a cum poveste§te Handrea ca scop .„...imbärbätarea unor oameni care §i-au päräsit cäminele §i locurile natale §1 care a§teptau intoarcerea la vetrele tor. “11 Dimitrie Gusti a fost, in tot cursui acestor activitäti, prezent in mijlocul refugiatilor ardeleni, vorbindu-le in cadrul intälnirilor säptämänale, incurajándu-i , imbärbätändu-i. „Domnul profesor universitär Dimitrie Gusti, pre§edintele Academiei Románé-seria Handrea-ne-а onorat cu prezenta sa de mai multe ori la aceste intruniri duminicale ale refugiatilor ardeleni din Bucure§ti §i a fost mändru cä pe aceea§i scenä, dupä ce vorbea pre§edintele Academiei Románé, urma in program о femeie de serviciu sau un simplu muncitor. Domnul Prof. D. Gusti a stat cot la cot cu ace§ti oameni mode§ti, a asistat la jocurile §i §ezätorile lor duminicale...s-а intretinut de vorbä cu ei, arätänd toatä dragostea §i cäldura sufletului säu larg la durerile sätenilor refugiati...“.12 Dupä räzboi §i-a continuat activitatea de invätätor §i de cercetätor al culturii populare in mai multe localitäti din judetul Mure§, revenind őri de cáte őri avea ocazia, in satele pe care le-а sträbätut cu echipele studente§ti acest lucru reiese §i din corespondenta sa cu invätätorul Mihai Moldovan din Luieriu care realizase la rándul sáu un muzeu sätesc §i un cämin cultural in sat. „Dupä ce am ie§it din spital-seria Handrea-am fäcut mai multe drumuri la Reghin §i la Targu-Mure§ §i ultimul drum la Buciumi, unde am stat mai multe zile, unde am avut de lucru atät pentru muzeul care l-am infiintat, in cadrul Echipei de cercetäri monografice, cät §i alte treburi. De la Buciumi am plecat la Muzeul din 9 Ibidem 10 Handrea lustin, Trei ani cu refugiatii ardeleni, Bucuresti, 1945. 11 Idem 12 Ibidem
