Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Aurelia Diaconescu: Etnografia câmpiei transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea în consemnările prof. dr. Ambroziu Cheţianu

ETNOGRÁFIA CÄMPIEI TRANSILVANIEI LA SF. SEC. XIX 27

bogatä Tn animale de casá, cele mai cáutate fiind cornutele mari. La tárgul de la Sänpetru de Cämpie care se tina vara, veneau cumpärätori din cele mai indepártate coituri ale tárii pentru a cumpära „bői pentru jug“ §i vitei pentru a cre§te bői frumo§i. Autorul mentioneazä cä ín urmä cu cäteva decenii(deci la jumätatea sec. al XIX-lea)aici se cre§teau cele mai nobile rase de cai. ín perioada investigärii(ultimii ani ai sec. al XIX-lea)cre§terea cailor scäzu'se foarte múlt ca §i cea a oilor. Proportia de scädere era de la 3-4 türme de oi la 1 turmä.

Tärgurile din Cämpia Transilvaniei erau cunoscute ca tärguri de schimb, in sensul cä nevoile importante ale gospodäriei se puteau rezoiva prin schimbul de produse, de obiecte de care §i о parte §i cealaltä aveau nevoie. Olarul nu cerea pentru oalele sale báni ci cereale, munteanul pentru uneltele din lemn de asemenea„fiindcä oricum(...)mai bucuros le dä oricine cereale decät báni, la care cämpanii ajung foarte greu, ora§ele cu tärguri fiind §i eie depärtate“.

Locuitorii zonei sunt Tn majoritate romäni, printre care träiesc putini maghiari iar in partea räsäriteanä secui §i sa§i.

Fiind о zonä lipsitä de päduri, lemnele pentru foc nu au abundat niciodatä, de aceea din depärtare satele se vedeau acoperite cu a§a numitul „fum de cämpie“ cunoscut in toate pärtile §i provenit de la bälegarul uscat folosit drept combustibil, fapt consemnat cu aproape cinci decenii mai tärziu de scriitorul Pavel Dan in romanul postum „Urcan bätränul“(1938). Lipsa pädurilor din Cämpia Transilvaniei se datoreazä defri§ärilor masive §i trecerea pämäntului in culturile agricole. Documente privind Istoria Romäniei din sec XIII, atestä о serie de sate din cuprinsul C-piei Transilvaniei prin hotare care erau stabilite in functie de päduri(la sf. sec. XIX. Consemnatä ca о intensä zonä agricolä). Amintim cäteva dintre atestärile documentare cu sate hotärnicite de päduri: in anul 1293 localitätile Säncraiul de Mure§, Mihe§ul de Cämpie, Räzoare, in anul 1319 localitatea Bägaciu, anul 1320 localitatea Mure§eni. Cernoziomul acestor localitäti lipsite azi de pädure, este degradat cu soluri brune(de pädure)ceea ce presupune prezenta unor strävechi popoulatii sedentäre, care a defri§at marea majoritate a pädurilor, contribuind la aspectui de silvostepä.

in epoca feudalä datoritä prezentei pädurilor in C-pia Transilvaniei cät §i a plutäritului pe räul Mure§, casa romäneascä sträveche din cämpie era construitä din bärne in chiotori romäne§ti §i §o§i, lucru surprins §i in observatiile prof. A. Chetianu pentru casele vechi, construite din lemn in uluci §i mai putin din pämämnt. Locuintele perioadei de investigare(1890-1891 )erau pe tälpi de stejar päruite §i cu ingrädealä de nuiele. Scheletul din lemn se umplea cu pämänt, se usca, dupä care se „muruia‘‘cu lut. Acoperi§urile erau Tn majoritate din paie §i trestie, mai rar din dranitä, scändurä sau §indrilä. Pädurile fiind foarte putine, mai ales primävara grädinile caselor sunt färä garduri. Materie primä de confectionare a lor era trestia §i papura.

Locuinta era simplä §i se compunea din camera de locuit, tindä §i cämarä. ín tindä se gäsea cuptorul de päine cu vatra latä, lädoaieftronuri n. n.jde cereale, precum §i diverse co§uri pentru pästrarea semintelor. in organizarea camerei de locuit A. Chetianu mentioneazä intre piesele de mobilier „un pat sau douä incärcate cu perne“ce au cäpätäiul brodat(„partea cusutä“)aranjat la vedere.

Coltul cu masa era marcat in mod traditional de prezenta a „douä lavite