Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Aurelia Diaconescu: Etnografia câmpiei transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea în consemnările prof. dr. Ambroziu Cheţianu
28 AURELIA DIACONESCU dupä masä“. Masa era acoperitä cu fatä de masä albä sau coloratä §i impodobiä cu flori. íntre piesele de mobilier din interiorul sfär§itului de secol XIX, mai sunt mentionate cäteva scaune(jilturi) §i „lada adusä de zestre“. Pe peretele „din frunte, cäteva chipuri sfinte §i in mijloc oglinda". In rest pe peretii camerei se aflau „tiere“( farfurii n. n.), blide §i cäni de flori(cancee n. n.). Importantä este surprinderea in unele interioare a culmii(ruda de haine) „Se mai aflä pe ici pe colo cäte о präjinä legatä de grinzi, pe care sunt a§ezate ve§mintele de särbätori, altfel eie stau pe patul care nu se folose§te “La capätul patului(probabil pe lada de zestre) in casele mai bogate „stau suluri de pänzä, gheme §i alte lucruri de mänä care aratä härnicia gospodinei“. Prof. A. Chetianu explicä simplitatea locuintelor romänilor din C-pia Transilvaniei, prin faptul cä eie „se construiesc pe pämänt strain, acolo unde ei primeau aprobarea sä §i le construiascä“. Faptul cä romänii aveau §i bisericile construite mai putin durabit il explicä prin Legea din anul 1514 prin care „täranul n-are nimic, afarä de plata muncii“. Täranul nedispunänd de pämäntul propriu unde sä-§i construiascä о casä §i-o zidea acolo „unde ii permitea domnul pämäntului, atäta timp cät voia“. De aici prof. Chetianu are о remarcä importantä: „Cei care in ziare, bro§uri §i istorii scrise prezintä populatia de pe cämpie indolentä §i lene§ä in comparatie cu sa§ii §i secuii, §i din lenea poporului i§i explicä starea mizerä a lor о fac din ignorantä ori rea credintä §i nu-§i dau osteneala sä facä un studiu etnologic comparativ §i sä se convingä despre cauza adeväratä a lucrului. (...) Este adevärat cä zonele locuite de secui §i sa§i au altä fizionomie: case mai frumoase, ulite mai mai largi, biserica din piaträ §i a§ezate in loc mai frumos; insä alta a fost §i soarta secuilor §i sa§ilor purtati de regi pe brate mai multe sute de ani §i alta a poporului román“. Din acest fapt se deduce §i motivul pentru care romänii nu i§i fäceau case §i biserici din material solid. Din punct de vedere fizic romänii din Cämpia Transilvaniei sunt de staturä mijlocie, tip brunet romänesc, pär negru castaniu care la multi se onduleazä in plete, mustatä scurtä, unii poartä §i barbä. Intre calitätile spirituale sunt mentionate bländetea, moralitatea §i särguinta. Tin foarte múlt la religia in care s-au näscut §i rar se pomene§te ca vreunul sä-§i päräseascä legea §i sä treacä la altä relogie. Populatia romäneascä peste tot este credincioasä §i evlavioasä. Särbätorile, posturile §i alte reguli impuse de bisericä le respectä cu foarte mare strictete. Incälcarea postului era considerat un foarte mare pácát. De primävara pänä toamna munca la cämp este ocupatia de bazä §i izvorul principal de venit al täranului din Cämpie. In afara cositului la toate muncile cämpului participä §i femeile aläturi de bärbati. Pentru a cä§tiga timp, de dimineatä se ducea §i pränzul la cämp, iar la amiazä se mänca „sorbitura“ rece. Dupä putinä odihnä se lucra pänä la apusul soarelui. Adeseori se duceau la cämp mai multe unelte in cazul in care timpul era nefavorabil pentru un lucru se indeletniceau cu altceva. Pe längä lucrul pämäntului populatia se mai ocupa cu cre§terea vitelor, natura locului, pä§unile mari §i grase, coastele multe ii indeamnä la acest izvor de cä§tig. Se mai practica viticultura, cre§terea albinelor, pomäritul §i grädinäritul. in lunile de iarnä bärbatii procurä lemnele de foc, lemne ce de multe ori sunt aduse din depärtare, ingrijesc vitele sau confectioneazä unelte, intre tärani
