Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Eugen Mera: Toponimie românească din zona reghinului
210 EUGEN MERA Keintzel-Schon aratä cä denumirea localitätii in vorbirea localä se pronuntä re (renor), (fritz Keintzel-Schon, Orstname regen und reen, Tn Siebenburgische Vierteljahrsschrift, nr. 57, Sibiu, 1934, p. 203). Denumirea de Regun о purta Tn anul 1362 §i satui Gligore§ti sau STnmärtinul Särat, comuna Luna, jud. Cluj (poss. Regun alio nomine scenthmatum iuxte fluvium Aranias). Denumirea de Regun sau Regen о mai avea §i о altä localitate de la nord-vest de comuna Biharia din judetul Bihor. Aici, Tn comitatui Bihor, Tn anul 1566, erau о sehe de districte romäne§ti (s. n. Tmpodobite de sate locuite de romäni(s.n.). (Voievodatul, II, p. 445). De retinut existenta romänilor §i Tn ora§ul Reghin. Observäm §i Tn cazul ora§ului Reghin, cát §i a localitätii Reguen, cä se petrece aceea§i schimbare a denumirii de Regun Tn Regen litera ufiind Tnlocuit cu e. Credem cä Tn toate denumirile de Regun existä un radical indo-european re-n (re-) „a mi§ca, a stärni, a curge“, care a dat na§tere cuväntului piriu. (I.l. Russu, Etnogeneza romänilor, Editura §tiintificä §i enciclopedicä, Bucure§ti, 1981 p. 120). Denumirea de Regun fiind un cuvänt romänesc autohton care a pästrat semantismul de bazä, strävechi. Redäm mai jos un tabel rezumativ cu localitätile din zona Reghinului: TABEL Pentru existenta populatiei romäne§ti din zona Reghinului pledeazä о afirmatie din documentul de la 1228. Prin documentul de la 1228 erau donate lui Dionisie toate satele §i prediile, libertinii, robii, roabele(w'///s et praediis, libertinis, servis, ancillis) de pe mo§ia Säplac. Categoriile sociale mai sus enumerate nu puteau proveni decát din rändul populatiei cucerite, Tn cazul nostru din populatia romäneascä din zona Reghinului. Coloni§tii, cel putin Tn prima fazä de colonizare, erau oameni liberi atät sa§ii cät §i rutenii. „Pe proprietätile regale mai träiau numero§i robi, proveniti fie din prizonier de räzboi, fie din rändurile populatiei locale“(s.n.) (§tefan Pascu, Voievodatul, I, p. 275). Din cele expuse reiese cä colonizarea säseasä din zona Reghinului a avut loc íntr-o zonä locuitä masivi de romäni. TOPONIMIE ROMÄNEASCÄ PE VALE GURGHIULUI Denumirile localitätilor de pe valea Gurghiului sunt toponimice romäne§ti, chiar dacä unele dintre ele provin din timpul simbiozei slavo-romäne. s-а spus cä sunt sate care T§i trag numel tie de la stäpänul (cneazul , judele), tie de la Tntemeietorul lor. E posibilä, Tn unele cazuri, §i о altä situatie:„a§ezarea“ consta, la Tnceput,, dintr-o singurä familie mare. Astfel putem Tntelege de ce au dispärut о multime de localitäti atestate din vechime. Toponimice derivate din antroponime sunt. Adrian, Hodac, lbäne§ti. ADRIAN este amintit pentru prima datä Tn anul 1393 sub forma de Adrian, iar Tn anul 1453 ca Adrianus. HODAC este un antroponimic romänesc, de§i Teodor Chindea §i Nicolae Late§ (Monográfia Gurghiului, Tärgu-Mure§, 1971,p. 7) aratä cä Hodac T§i are originea Tn cuväntul slav „hod“-cale, cu specificul §i „ac“ ca §i Budac, iar N. A. Constantinescu (Dictionar Onomastic Romänesc, editura Acad. R.S.R.
