Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Topliţa-Bicaz, zonă de interferenţă etnoculturală
140 MARIA BUCUR Pentru pätrunderea elementelor caracteristice etniei secuie§ti pe Valea Mure§ului §i apoi pe Valea Nirejului, pot fi ilustrate piesele ínregistrate Tntre 2268, achizitionate din zona Säntdominic Ciuc. Portui popular din regiunea amintitá este asemänätor atät cu cel din Bucovina, Tara Dornelor, Neamt, cät §i cu cel din Valea Superioarä a Bistritei §i a Mure§ului. Aceastä realitate demonstreazä rolul tie interferentä a regiunii Toplita-Bicaz. A§a cum rezultä dintr-o serie de documente de culturä materialä, §i cele existente Tn colectia Muzeului Toplita, portul din aceastä zonä, continuä Tn liniile sale esentiale, traditiile morfologice din spatiul iliroco-traco-dacic. ín ceea ce prive§te piesele sale de bazä, portul popular regional, prezintä о diferentiere zonalä foarte redusä, cu mici deosebiri de ornament §i culoare. Rámán comune componentele costumului, dar mi ales erőiül. Pentru féméi portul cu fotä rämäne predominant. Fota fiind о tesäturä dispusä Tn lung, purtatä peste poale, cu care se Tnfä§oarä partea de la brau Tn jós. Se mai nume§te local prigitoare sau pri§toare. Cät prive§te cäma§a femeiascä, pänä la mijlocul secolului trecut s-au tnregistrat Tn regiune douä tipuri de cämä§i:-cu mäneca din gát §i -cu mäneca din umär. Prima, cu mäneca din gät -constituie tipul carpatic, §i a fost cunoscutä initial Tn toate zonele etnografice din Curbura Carpaticä Nordicä. Cu timpul Tn Bucovina, Tara Dornelor, Valea Superioarä a Bistritei Moldovene§ti §i Valea Superioarä a Mure§ului coboränd pänä spre Deda, este Tnlocuitä cu ia cu altitä. De fapt prin descrierea altitei inträm Tn domeniul ornamenticii cäme§ei femeie§ti. Cäma§a cu altitä, Tn prezent, detine aria cea mai cuprinzätoare Tn ceea ce prive§te regiunea Tn discutie. Cäma§a cu altitä dä posibilitatea unei bogate fantezii Tn realizarea §i coordonarea Tmpodobirilor. A§a dupä cum se poate vedea §i pe cämä§ile din colectia noasträ, a Muzeului Etnografic Tärgu-Mure§ cät §i a celor din colectia Toplita, ele prezintä trei cämpuri ornamentale ce Ti sunt proprii: 1. broderia de pe umär, altita. 2. Räurile dispuse pe mänecä in jos sau oblic 3. Incretul, о fä§ie Tngustä brodatä cu finete, imediat sub altitä. ín ceea ce prive§te portul bärbätesc din regiune, releväm succint acele elemente de interferentä interzonale, pentru cä diferentele zonale sunt nesemnificative, iar elementele regionale sunt componente ale fondului principal comun al portului popular romänesc I abärbati. Printre elementele de interferentä interzonalä, pentru insemnätatea etnoartisticä a fenomenului, consemnäm pe de о parte, pätrunderea sumanului säräduit,exceptional Tmpodobit cu gäitane, di zonele moldovene§ti §i bucovinene, pänä Tn Tara Näsäudului, dar §i pe Valea Mure§ului Tn jos pänä la Deda, Reghin §i Valea Gurghiului. Pe de altä parte transferul decorului cu panä de päun la pälärie din zona Bistritei, pe Valea Mure§ului, prin Culoarul Toplita-Bicaz spre Bucovina. Alte piese din fondul principal al portului popular, purtate de о parte §i de alta a Culoarului, amintim: gluga dacicä, itarii strämti, cäma§a cu barburi, considerate remarcabile elemente de continuitate etnoistoricä.
