Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Maria Bucur: Topliţa-Bicaz, zonă de interferenţă etnoculturală

TOPLITA-BICAZ, ZONÄ DE INTERFERENTÄ ETNOCULTURALÁ 141

______»________’______________________i______________________

Acest lucru demonstreazä incä odatä cä valorile culturale §i materiale nu sunt inchise in cadrul unei zone sau a unei comunitäti, eie circulä, §i se preiau in zonele apropiate sau indepärtate de locul creatiei lor propriuzise. Aceasta duce la concluzia ca Culoarul Toplita-Bicaz, a fost un permanent loc de circulatie a valorilor materiale §i rpirituale, culturale §i artistice din Transulvania spre Moldova §i din Moldova spre Transilvania.

De aceea arta popularä romäneascä, se caracterizeazä printr-o puternicä unitate in diversitatea sa creativä. Adicä fondul de bazä rämäne acela§i, arhaic, traditional, in toatä aria Carpato-Ponticä, unde creatia popularä a fost mereu deschisä spre a primi §i prelua, adaptänd la conditiile fiecärei colectivitäti, noi §i noi influente. Arta popularä prin deschiderea sa, demonstreazä calitatea romänului de adaptabilitate, la noi situatii. Insä§i rädäcinile lui puternice legate cu trecutul multimilenar determinä aceastä calitate.

LISTELE INFORMÁTORKOR DIN TEREN

Roman Elena, 72 ani-Toplita, casnicä Informatii privind Portul cu prijitoare Aranjarea patului, a mesei Rudarul

Tesutul in cinci ite.

BIBLIOGRAFIE

1. Georgeta Stoica, Paul Petrescu, Maria Boc§e-DICTIONAR DE ARTÄ POPULARÄ, Ed. §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1985;

2. Paul Petrescu-CREÄTIA PLASTICÄ TÄRÄNESCÄ, Ed. Meridiane, Bucure§ti, 1976;

3. Elena Seco§an, Paul Petrescu-PORTUL POPULAR DE SÄRBÄTOARE DIN ROMÁNIA, Ed. Meridiane, 1984;

4. Paul Petrescu, Elena Seco§an-ARTA POPULARÄ-INDREPTAR METODIC, Bucure§ti, 1966.