Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)

Maria Bucur: Topliţa-Bicaz, zonă de interferenţă etnoculturală

TOPLITA-BICAZ, ZONÄ DE INTERFERENTÄ ETNOCULTURALA 139

_______________>____________________________________________________________________________i_________________________________________________________

functional §i estetic ca factor stilistic de о inegalabilä eficientä, cät §i prin aportul artistic specific al pläsmuirilor ornamentale cu tot cortegiul lor inerent de rememoräri §i performäri ale unor valori arhaice sau traditionale de naturä:mitologicä, magica, folcloricä, dar caracterizate In general printr-o desävär§ire pe planul armoniei §i frumusetii reprezentärilor.

Pe länga polivalentele etnoartistice exprimate de fiecare gen de componente ale interiorului täränesc, traditional, se face remarcatä organizarea eticä a locuintei in totalitate, situarea fiecärei piese dupä criterii axeologice Tndatinate.

Ca in toate zonele intracarpatice interiorul locuintelor vechi sau noi in intregul culoar Toplita-Bicaz, adäpostesc remarcabile expozitii de tesäturi.

Tesäturile decorative au un aport specific in viziunea picturalä a interiorului locuit.

§tergarele sunt alesäturi §i broderii colorate, a§ezate pe partea superioarä a peretilor in stränsä asociatie compozitionalä cu piesele de ceramicä §i picturile populare pe sticlä.

Dintre textilele de interior facem referire la §tergare, datoritä faptului cä aceastä categorie de textile, indepline§te dubia functie de util §i decorativ; Tntr-o stränsä legäturä cu desfä§urarea zilnicä a vietii omului §i colectivitätii.

§tergarele de uz-pentru §ters trupul, pentru servitul sau acoperitul merindelor, pentru diferite alte intrebuintäri gospodäre§ti, §tergarul decorativ pus la icoanä, la blid sau la grindä, §tergarul ritual, este bine reprezentat In regiunea respectivä. Valorile sale artistice prin ornament §i cromaticä se regäsesc In aceea§i mäsurä de о parte §i de alta a Culoarului Toplita-Bicaz. Printr-o comparatie corectä §i temeinicä a materiei prime, a tehnicii de tesut, a ornamentului dispus in cämpi ornamentali la un acpät sau la cele douä capete a §tergarului din Valea Gurghiului §i Valea Mure§ului cu cele din zona Bicaz, Neamt, Suceava.

Läicerele sunt lungi §i inguste, dispuse pe lavitä, pe culme ori deasupra patului, ca päratare. Cergile din pär de caprä sau dun länä, acoperä patui, §i nu rareori decorul lor seamänä cu cel al scoartelor. La toate acestea se mai adaugä §i rolul §i frumusetea esteticä jucatä de cearceafuri, fete de pernä, §i fete de masä, batiste §. a. Specifice zonei din jurul Topiitei suntgrindarele frumos decorate cu diferite piese de port §i de interior, intälnite §i in alte zone sub denumirea de culme, rudä.

Materia prima, ornamenrul, cromatica acestor piese demonstreazä legatura stränsä intre cultura materialä §i spiritualä dintr-o parte §i alta a Carpatilor dintre Transulvania §i Moldova, Culoarul Toplita-Bicaz constituind un adevärat conductor al elementelor de culturä dintr-o parte in alta.

Relatiile interzonale §i interregionale desfä§urate de-а lungul diverselor epoci social-istorice, se pot definii prin elementele lor comune din componenta portului din Valea Superioarä a Mure§ului §i Culoarul Toplita-Bilbor-Bicaz.

Pentru ilustrarea concretä a acestei interpätrunderi de culturä materialä, am folosit obiecte de patrimoniu, ce se gäsesc in colectiile Muzeului Etnografic din Tärgu-Mure§.

In ceea ce prive§te cultura materialä romäneascä, о serie de obiecte achizitionate din zona Bilbor se gäsesc in registrul de inventar inregistrate intre numerele 1778 §i 1807.