Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Man Ioan Eugen: Muzeul Etnografic, un monument de seamă el artei baroce din municipiul Târgu-Mureş
12 EUGEN MAN de segment de arc, ce se sprijinä pe console orizontale, pe cänd cele din mijloc au segmente arcuite care se unesc sub centru sub forrná de volute, intre ancadramentul ferestrelor §i al spräncenelor se aflä alte decoratii: pe axele 1 §i 6 cáte un cap de bárbat, iar pentru restul forme florale. Intre axele 3 §i 4 sub nivelul pervazului se aflä о placä de marmurä inscriptionatä(pl.lV.8) a cärei litere, datoritä dagradärii, din nefericire nu sunt in totalitate lizibile. Dupä istoricul de artä Biro József,16 textul acestei pläci este urmätorul: “Vides et fors miraris/palmam sub pondere magis assurgere/ Ladislaus Sen. Comes Toldalagi/ de N. Ertse/ Inc. Tabulae Reg. Assessor act. Et Primar/ haud Ampli Partimonii in sexta parte haeres/ fundum hunc nobilitarem/ Non levi cum industria iure haereditario acqusivi/ D. MDCCXLII/ in que eo/ una cum coniuge sua carissima/ Carharina Comite Wass de Czege/ Domum hanc/ postquam Augustiss. Principis indulgentia/ minus provisam colocatam Vidissent/in suas haededumque suar comoditates/ Aemulorum stimulum et exemplum civium/ primi a fundamento/ Posuerunt A. D. MDCCLIX/ et auxilio Dei T. O. M. inter varias Fortunae/ adversitates haud modicis curis laborius/ Sumptibusque coronidem inposuerunt/ A. D. MDCCLXXII/ Jehova Robur meum et scutum meum cui/ confidente animo Meo addivor Psalm XXVIII.“ Deasupra Tnscriptiei se aflä un insemn de formä ovoidalä, bogát decorat, care ín centru are reprezentat un corb ce tine un inéi ín cioc(pl. V. 9). Restül fatadelor sunt mai simplu decorate, situatia intälnitä la toate palatele nobiliare. Remarcäm totu§i fatada posterioarä(pl. V. 10) care pästreazä numärul de axe intälnite la fatada principalä. Paramentul fatadei este impärtit in trei registre, la parter prin cele patru lesene striate orizontal, §i pila§trii cu capitele composite la etaj, fiecare panou cuprinzänd cäte douä axe. Portaiul arcuit este marcat de un ancadrament simplu din tencuialä §i boltar median. Atät ferestrele parterului cät §i cele ale etajului au ancadrament din tencuialä, evazat in pärtile superioare §i inferioare, cu deosebirea cä cele de la etaj mai au cäte о spränceanä tencuitä. Acoperi§ul, in cäte douä pante, are unghiul de pantä fränt, partea inferioarä a portiunii dinspre piatä avänd pe cele douä laturi, intre axele 1 §i 2 §i 5 §i 6, douä lucarne de formä ovoidalä(pl. VI. 11), realizate din piaträ cioplitä, bogát decorate cu falduri, iar deasupra cäte un cap sculptat, toate opera sculptorului Schuchbauer Anton. In mijlocul pärtii centrale al acoperi§ului se aflä frontonul de formä aproximativ trapezionalä (pl. VI. 12), partea inferioarä a acestuia fiind märginitä de cäte о scoicä inclinatä, cu volute la capete, incununate de cäte о corni§ä curbatä. La capete §i in partea centralä (superioarä) corni§a poartä trei capete sculptate, aproximativ identice cu cele situate deasupra lucarnelor. Motivul decorativ al frontonului il formeazä Tnsä cele douä scuturi heraldice, realizate in piaträ (pl. VII. 13), ale familiei oldalági in partea dexträ §i a familiei Wass in partea senesträ, care in partea lor superioarä sunt ingemänate printr-o coroanä puternic reliefatä. §i aceste decoratii sunt 16 Bíró József, op.cit., p.106-107 §i nota 357
