Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÄRGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 121 vale“, „cale lungä“, „cale bätutä“, cale bunä“ §. a.11 Dar in acela§i timp §i paralel s-а folosit termenul de origine greacä - drum„drum de care“ cu sensui originär de teren pe care se deplasau vehicole (care, cärute) in afara a§ezärilor. Drumuri specifice vietii rustice care nu implicau nici о tehnicä de constructie, au primit numele dupä feiul märfii care se transporta pe eie : drumul sárii, drumul mierii, drumul oierilor, drumul päcurii, drumul cerii, sau drumuri denumite dupä diferite me§te§uguri : drumul §indrierilor, drumul butinarilor, drumul lingurarilor §. a. Denumirea drumurilor indica pe längä vechimea lor §i marea complexitate a vietii economice in spatiul Carpato-danubian : agricultura, cre§terea animalelor, viticultura, albinäritul, pescuitul, me§te§ugurile populare, mineritul. Aläturi de produsele de schimb, omul a transportat de-а lungul drumurilor, con§tient sau mai putin con§tient, elemente de civilizatie §i culturä. Rolul drumurilor. pentru dezvoltarea a§ezärilor, pentru mentinerea unitätii spiritualitätii romäne§ti, iese ín evidentä mai ales in punctele lor de intälnire §i räscruce, acolo unde s-au dezvoltat de timpuriu ora§ele-tärguri-viitoarele centre economice §i sociale. Drumurile nu au tinut seama de hotarele care au separat nefiresc cele trei täri romäne§ti. Drumurile pe apa, pe uscat, trecätorile §i pasurile carpatice au fost un permanent mijloc de comunicare pentru pästori, negustori §i me§te§ugari. A§adar culmile Cälimanilor §i Valea Mure§ului Superior erau des cälcate dinspre §i inspre Tara Moldovei. Pe potecile care sträbäteau Carpatii se efectuau intense schimburi comerciale de§i numeroase porunci §i hotärnicii domne§ti avertizau §i ii amenintau sever pe cei care foloseau, pentru negot cärärile ascunse, susträgändu-se de la plata vämilor ce era aproximativ egala cu о zecime din valoarea märfii vändute.11 12 Odatä stabilitä importanta drumurilor ca element determinant in activitatea de schimb de märfuri §i tärg, trebuie sä se aminteascä un urmätor elemnt important :-transportulcare i§i are istoria §i evolutia sa in timp. Mijloacele obi§nuite pentru transporturile locale §i interzonale au fost carele §i cärutele, care au determinat dezvoltarea unuia din cel mai frecvent me§te§ug täränesc —rotäritul-. Din cauza conditiilor economice precare a täranului román mult timp a predominat carul cu roti pline. Pe drumuri mai bine intretinute circulau cärute. Pe längä mijloacele de transport care satisfäceau cerintele gospodäriilor, pe drumurile principale circular care §i cärute domne§ti §i mänästire§ti, care transportau tot felul de produse. A existat о categorie socialä din ora§e §i sate specializatä in cäräu§ie prin care se realiza §i transportul dintre cele trei täri romäne§ti.In acest sens Paul de Alep in iarna lui 1650-lauda olacul romänesc, „datoritä cäruia umbletul nostru era mai repede decät zborul unei päsäri“ spunea el cu ocazia cälätoriei 11 I. Ghinoiu, „Popasuri etnografice romäne§ti“, Ed. §tiintificä §i Pedagogicä, Bucure§ti, 1981. 12 P. Binder „Drumurile §i plaiurile Tärii bärsei“, Studii §i articole de istorie, p. 20, Bucure§ti, 1969.
