Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
122 MARIA BUCUR fäcute prin tärile románé.13 ín transportul local, pe längä care §i cärute s-au practicat §i s-au intrebuintat pänä cäte zilele noastre, variate mijloace de transport, cu multe forme arhaice, pästrate datoritä conditiilor slabei dezvoltäri a cäilor de transport. Pentru produsele de volum mic rétin atentia douä moduri de transport traditionale: transportul pe cap §i transportul pe spate. Transportul pe cap se face cu ajutorul co§urilor, a vaselor, a sacilor, §. a. Trappodul pe spate s-а fäcut §i se mai face cu traista §i cu desagii. Co§urile de spate pentru transporul minereurilor s-au folosit §i pentru a transporta: cereale, furaje, lemn, mai ales in zonele de munte, cu terenuri greu accesibile. Foarte intrebuintat a fost transportul cu ajutorul calului sau a mägarului. Calul Tn§euat putea aduce pe spate greutäti destul de mari. La fei §i mägarul folosit pe arii mai restränse. ín lipsa drumurilor, pe poteci coborau din deal in vale §i urcau, §iruri de oameni cu cai, doi-trei legati de cäpästru, incärcati cu diferite produse. ín decursui istoriei, circulatia bunurilor materiale a influentat in mod evident, domenii importante ale culturii §i ale civilizatiei §i in domeniul transporturilor. iWa/fa-rezultatä din surplus sau obtinutä in mod expres, reu§e§te sä sublinieze anumite träsäturi caracteristice ale epocii, in care ea constituie un alt element principal in activitatea de schimb.Schimbul se face Ia justa lui valoare, apreciind in mod echitabil, pe baza unor unitäti de schimb, stabilite §i transmise da la о generate Ia alta cu neánsemnate fluctuatii impuse de unele necesitäti locale sau de moment. Tárgul a avut rol de a facilita aceste schimburi intre producätorii diferitelor produse transformate in marfä, adicä bunuri destinate vänzärii contra cost. Schimbul are о cale lungä §i evolutia sa este caracteristicä epocii istorice, determinate de dezvoltarea economicä a societätii, in care §i de cätre care se practica. Forma arhaicä a trocului (produs contra produs) s-а pästrat in schimbul romanesc traditional pänä in epoca contemporanä. El demonstränd caracterul rural, traditional realizat intre producätori doar pentru rezolvarea problemelor econmice familiale, comunitare. Bineänteles cä in paralel s-a practicat negotul apoi comertul prin intermediul unei categorii sociale intermediäre: negustori-comercianti, care pun bazele economiei moderne. Trocul de tip „clasic“este intälnit la inceputul anilor 1900 cam a§a:- legume schimbate pe: cereale, lemn, oale;- fructe schimbate pe: cereale, vin, oale;- stuf schimbat pe: cereale, oale, päcurä;- fán schimbat pe: cereale, oale, päcurä, lemn;- porci schimbati pe: cereale, fructe, oale;- oi schimbate pe cereale;- pe§te schimbate pe: cereale, fructe, ulei, tuicä, lemn;- vin schimbat pe: cereale, zarzavaturi, pe§te, lemn, §indrilä;- tuicä schimbatä pe: cereale, lemn;- lemn schimbat pe: cereale, cartofi, produse de dogárit, unelte; 13 P. Binder „Cälätori sträini despre tärile románé“, vol. II, p. 144, Bucure§ti, 1983.
