Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
120 MARIA BUCUR A§adar acest obicei al tärgurilor a suferit modificäri, asupra locului de tinere a lui §i a datei calendaristice, nemailuándu-se in seamä särbätorile religioase ca datä a tärgurilor. Cu toate acestea tärgurile au supravietuit, iar dupá 1989 activitate lor s-а intensificat. Färä Tndoialä cá unitatea culturii materiale §i spirituale a comunitátilor rurale a apárut §i s-а dezvoltat de-а lungul vremii pe fondul unor conditii economico-sociale comune. ín stränsä legäturä cu practicarea generalä a ocupatiilor fundamentaleagricultura §i cre§terea animalelor, cu trainicia indelungatä a specificului acestora, cu importanta aproximativ egalä pe care au avut-o in zóna geograficä a Väii Superioare a Mure§ului (pe vale, pe coastä, pe §es sau pe luncä), in functie de uneltele §i tehnica de lucru, se poate vorbi de existente culturii materiale §i spirituale comune a§ezärilor din zóna descrisä. Schimbul de márfuri din Valea Mure§ului realizat prin intermediul tärgurilor a trebuit sä tinä cont de cäteva elemente deosebit de importante §i care se aflä cu activitatea de schimb in raport de dependente reciproca. Unul din aceste elemente este - drumul Se spune cä :„drumul na§te tärgul“, dar ín acela§i timp, drumul este о unealtä a transportului, pe care omul trebuie sä о construiascä.9 Primele cäi de comunicatie au fost pe firul apelor curgätoare. Spre aceste cäi „curgeau“ toate potecile §i cärärile venite din dreapta §i stänga räului. A§a sa intämplat §i cu drumurile ce sträbat zona subcolinarä a muntilor Cälimani §i Gurghiu, sau a zonei de §es din Cämpia Transilvanä, indreptändu-se toate spre a§ezärile situate de-а lungul Väii Mure§ului : Deda, Reghin, Tärgu-Mure§, lernut, Ludu§, Aiud §.a. Aceste a§ezäri au apärut datoritä conditiilor favorabile pentru negot, pe care le prezentau vadurile peste ape, in preajma lor dezvoltändu-se aceste tärguri vechi, Mure§ul a fost cu precädere calea adecvatä de transport. El a oferit douä posibilitäti naturale : pe firul apei §i in lungul luncilor §i a teraselor. Cele mai vechi §tiri despre folosirea räurilor din Transilvania ca posibilitate de comunicare §i transport pentru principalele bunuri pentru negot, printre care sarea ocupa un loc important, provin incä din timpul stäpänirii romane, pentru ca numeroase documente incepänd cu secolul al X-lea sä consemneze libertäti §i drepturi acordate pentru buna desfä§urare a transportului.10 Locuitorii din secuime §i din Valea Superioarä a Mure§ului i§i cä§tigau existenta in bunä parte din construirea plutelor, necesare pentru transportul sárii pe cursul mijlociu al Mure§ului, §i se angajau ca pluta§i. ín secolul al XlX-lea pe Mure§ se transporta : fierul, cerealele, piatra, lemnul, sarea. A§adar, de bunäseama au existat drumuri de apä sau de uscat care aduceau lemnul din pädurile Väii Gurghiului sau a Mure§ului, sarea din Valea Nirajului-Praid, cerealele de pe cämpie, piatra din zona muntoasä a Cälimanilor sau a Gurghiului. Pentru a demonstra multiplele posibilitäti de transport §i vechimea lor, limba romána a mo§tenit termenul latin -cale care face parte din vocabularul obi§nuit §i de expresii de larga arculatié : „cale intoarsä“, „cale-9 H. Sthal, „Contributii Ia studiul satelor devalma§e“, vol. I, p. 225, Bucure§ti, 1958. 10 „Sargetia“ XV, p. 163, 1981.
