Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
REPERTORIUL TÁRGURILOR DIN VALEA MURE§ULUI 119 intensificare a activitátii creative. Adicä are loc о oarecare perfectionare a uneltelor de muncä a obiectelor de uz casnic din mediul rural, a practical unor Tnnoiri in ocupatiile traditional, Tn imbogätirea träirilor spirituale. Epoca modernä este perioada ín care fenomenul socio-istoric influenteazá íntr-o proportie foarte mare comunitatea traditional, §i efectele sunt benefice, in sensul emancipárii social-politic a satului románesc §i cu rol nagativ prin faptul cä au loc mici „spargeri“ in traditia arhaicä. Este perioada cánd se incearcá ca prin reglementári, régimül absolutist sä ingrädeascä unele ocupatii traditionale cu scop de exploatare de cátre nobili a täränimei dependente. Prin aceste incercäri se pierde in timp din traditie. In epoca modernä, create exportul tärilor románé in ceea ce prive§te: bovinele, caii, cerealele, lemnul de construct (Andrei Otetea, op. cit.), iar dupä Pacea de la Adrianopol din septembrie 1829, libertatea comertului a dat impuls dezvoltärii bälciurilor §i tärgurilor in care negustori strángeau marfa pentru export. Ca urmere productia era destul de maré, dacä in tärguri era atäta marfä incät sä satisfacä nevoile de comert exterior. Un rol insemnat in conceptia de existentä a täranului modern au jucat casele §i societätile de comert, care au dat posibilitatea de imprumut, de realizäri dar §i de pierderi. Indiferent de rezultatul avut la inceput, in timp, acest sistem de imprumut a schimbat foarte mult viata comunitätii rurale, obligänd täranul ca, inafarä de munca traditionlä §i speculatiile cu cämpul, vremea §i calendarul, sä invete a specula cu cä§tigul säu, cu munca sa, l-а indemnat la judecäti financiare, intr-un cuvänt l-а emancipat. Aceastä emancipare se simte in comunitate prin: schimbäri de arhitecturä täräneascä; acum apar casele la care se adaugä a doua sau a treia incäpere de locuit, sporesc ca numär §i ca spatiu acaterurile din gospodärie, cre§te numärul uneltelor de muncä cu noi inventii pentru perfectionarea lor, se simte о bunästare a täranului román prin preocuparea pentru a imbogätii confortul locuintei prin piese noi de mobilier, textile de interior, dar §i prin evolutia pozitivä a portului popular, in toate pästrändu-se elementul traditional cracteristic. De-а lungul istoriei evenimentele social-politice au influentat intr-un fei sau altul evolutia comunitätilor säte§ti, dar cele care au avut rol hotärätor in viata ruralä au fost acele acte istorice, care se indreptau direct spre satui románesc. Sunt de amintit astfei reformele agrare, cele mai importante fiind: Reforma lui Cuza, Reforma din 1921, reforma din 1945 §i Reforma de dupä 1989. Trebuie subliniat cä perioada 1948-1989, in care a avut loc progresul de cooperativizare a agriculturii romäne§ti, §i apoi practicarea unei agriculturi cooperativizate, a dus la distrugerea multor traditii etno-culturale. Politica de sistematizare a satului románesc, migrarea populatiei de la sat spra ora§, in politica de industrializare a tätii, a fäcut ca satui románesc traditional sä piardä din valorile sale etnografice, traditia sä se diminueze, pe alocuri sä disparä complet. Incercärile de institutionalizare a traditiei prin diverse forme de manifestare de cele mai multe ori a dus la falsuri §i deservicii valorii noastre culturale romäne§ti. Cu toate acestea activitatea de schimb prin intermediul tärgurilor a rezistat §i ea s-а manifestat prin reteaua de tärguri create de-а lungul timpului.
