Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Man Ioan Eugen: Muzeul Etnografic, un monument de seamă el artei baroce din municipiul Târgu-Mureş
MUZEUL ETNOGRAFIC 11 bolti cilindrice cu penetratii. ín general Tncäperile parterului sunt Tn§iruite, pe alocuri cu legäturi intre eie, dar §i cu inträri din curte §i din cele douä coridoare. íntre parier §i etaj se aflä mezaninul care cuprinde о Tncäpere pe latura de est §i douä incäperi, mai spatioase, pe latura de vest, partial acestea fiind acoperite cu bolti cilindrice. Prin intermediul celor douä scäri se ajunge la etaj, care cu exceptia laturei de vest are un coridor ce märgine§te curtea interioarä. Acest coridorgalerie-spre curte este märginit de arcade, decorate cu stucaturi asemänätoare cu cele inrälnite la bolta scärii principale §i care se sprijinä pe stälpi din cärämidä de sectiune aproape pätratä(pl.ll.3-4). Parapetul coridorului este din piaträ cioplitä, continänd balu§trii de sectiune pätratä. íntreaga suprafata a coridorului este pavatä cu lespezi din piaträ cioplitä. íncáperile etajului sunt mai generoase ca spatiu. Spre piatä, deasupra coridorului de intrare §i a incäperii de pe latura esticä a parterului, se aflä marea salä de receptii-salonul de onoare-cu dimensiuni de 10,76x6,40 m, care comunicä cu coridorul exterior §i cu о a doua camerä, de dimensiuni mai mici, respectiv de 6,45x5,15 m, care Tmpreunä cuprind Tntreaga fatadä. Aceastä a doua Tncäpere comunicä cu restul Tncäperilor de pe latura de vest a clädirii. ín partea posterioarä a clädirii, ulterior realizatä, pe cele douä laturi sunt alte douä sáli cu märimi de 11,14x4,40 m, comunicänd Tntre eie prin intermediul unor sáli mai mici, dar §i cu coridorul exterior al curtii. Aproape mtregul etaj este tävänuit. Salonul este Tncäperea cea mai frumos decoratä, avänd stucaturi, Tndeosebi la ferestre(pl.lll.5), sub forma unui evantai §i cu diverse motive geometrice §i este Tnzestratä cu §emineuri la coltuti. De asemenea, §i alte incäperi au tavan frumos decorate cu stucaturi(pl.lll.6). Fatada principalä(pl.IV.7) poartä amprenta barocului tärziu-rococo-cu vädite influente ale arhitecturii franceze. Fiind de conceptie simetricä, la parter fatada cuprinde cinci axe, din care axa centralä о formeazä portaiul principal, cu un arc Tn formä de mäner de co§. ín stánga §i la dreapta portii se aflä cäte douä ferestre, corespunzätoare Tncäperilor ce märginesc coridorul de acces. Parterul este articulat cu §ase lesene striate orizontal, ce delimiteazä portaiul §i ferestrele. La rändul säu portaiul este märginit de pila§tri de formä concavä, cu capitel simplu, de la care porne§te arcul ce se Tncheie cu un boltar median cu profil ondulat. Ferestrele parterului sunt dreptunghiulare §i au ancadrament din tencuialä, evazat Tn partea superioarä §i inferioarä §i Tnzestrat cu boltar median. Sub ferestre se aflä cäte un pervaz proeminent, iar deasupra lor cäte un panou plat de formä dreptunghiularä, realizat din tencuialä. Etajul este despärtit de parter printr-o corni§ä, a cärei liniaturä prime§te accentele profilelor superioare ale lesenelor. Deasupra corni§ei se Tnaltä pikla§trii, corespunzätori lesenelor de la parter §i care sunt Tnzestrati cu capiteluri composite. Ferestrele sunt Tn numär de §ase, din care douä sunt situate deasupra portalului, toate avänd о formä mai alungitä §i mai bogát ornate, Tn comparatie cu cele de la parter. Decoratiile ferestrelor, tot cäte douä, sunt identice, respectiv pentru axele 1 §i 6, 2 §i 5, 3 §i 4, avänd ancadrament din tencuialä, evazat Tn partea superioarä, punct din care pornesc ghirlande de flori. Parapetul ferestrelor este mai proeminent, sub care, printr-un rezalit, se aflä panouri decorate cu elemente geometrice sau florale. Ferestrele laterale(axele 1 §i 6) mai au cäte о spränceanä de corni§ä, Tn formä
