Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/3. (2000)
Maria Bucur: Repertoriul târgurilor din valea superioară a Mureşului (între Topliţa-Deda-Reghin-Târgu-Mureş-Luduş-Aiud)
118 MARIA BUCUR legäturi economice stränse intre tinuturile de la sud de Carpati,Transilvania §i Paninsula Balcanicä 7 Comertul extern §i cél de tranzit, ca §i schimburile interne se reflecta intro intensä circulate monetarä, aducätoare de mari venituri. Descoperirile arheologice au scos la ivealä numeroase depozite monetäre din secolele Xl-Xll, ceea ce confirmä §tirile din diploma amintitä, privind circulatia monetarä. Legäturile economice, inlesnite de dezvoltarea tärgurilor §i aparitia unor ora§e antrenate prin drumuri comerciale in schimbul extern, au fost consecinta a procesului de unificare a formatiunilor romäne§ti. Prin aceasta demondtränduse efectul Tn sens pozitív pe plan politic al activitätii de schimb prin intermediul relatiei tärg-drum. De-а lungul timpului pentru románi, vitele, oile, caii, porcii, produsele agricole de schimb, ca: mierea, ceara, vinul apar ca principale articole de schimb, atät Tn interiorul arcului Carpato-danubiano-pontic, cät §i la sud de Dunäre, sau Tn nord spre Europa Centralä. Observatorii sträini care au avut prilejul sä cunoascä aceste täri, au rämas impresionati de multimea §i calitatea acestor produse 8 La acestea se adaugä productia me§te§ugäreascä din Transilvania cät §i din celelalte principate romäne§ti, care au intretinut un schimb intens Tntre eie dänd viatä unitätii economice §i spirituale a provinciilor romäne§ti. Ora§ele §i-au pästrat mult timp elementele de economie ruralä, fiind in primul ränd centre de schimb §i mai putin de productie.Urmärind firul firesc al dezvoltärii economice a societätii romäne§ti medievale, comertul interior este subdezvoltat in secolele XIV-XV, el pástra un caracter periodic desfä§urändu-se in tärgurile sätämänale §i in bälciurile sau iarmaroacele säptämänale. Legäturile de bazä intre Transilvania, Tara Romäneascä §i Moldova se realizau mai ales prin cele trei centre me§te§ugäre§ti de margine: Bra§ov, Bistrita, Sibiu, fiind in avela§i timp §i puternice centre de schimb. Datoritä pozitiilor geografice, tärile románé au beneficiat de pe urma comertului de tranzit, pentru cä dintotdeauna prin Transilvania, Tara Romäneascä §i Moldova, au trecut drumurile de comert care legau Europa apuseanä §i centralä de tärmurile pontice sau din Peninsula Balcanicä. Aceastä pozitie geopoliticä a fäcut ca teritoriul romänesc sä fie rävnit de altii sau, sä se afle in atentia §i sub influenta marilor puteri economice ale lumii. Me§te§ugul casnic a ocupat un loc insemnat in viata economicä a societätii romäne§ti. Dacä la inceput prin separarea agricultorilor §i pästorilor de me§te§ugari s-а avut in vedere о intensificare a activitätii me§te§ugäre§ti pentru satisfacerea nevoilor colectivitätii, cu timpul me§te§ugurile se vor dezvolta cu a§a amploare incät vor da na§tere satelor specializate in anumite me§te§uguri. Acest progres economic va atrage dupä sine crearea unor noi locuri de desfacere a lor, adicä tärguri, a cre§terii §i dezvoltärii retelei de drumuri, §i a arculatiéi banilor, cu alte cuvinte determina intensificarea activitätii de schimb. Intensificarea productiei agricole, a randamentului me§te§ugäre§ti §i a productivitätii manufacturiere, a dat un puternic impuls comertului. Aceasta presupune cä §i din punct de vedere a culturii materiale a existat о perioadä de 7 A. Otetea, op. cit. 8 „Cälätorii sträini despre tärile románé", vol. II, p. 143, Bucure§ti, 1983.
