Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)

Arheologie

CONTRIBUTU LA RECONSTITUIREA TRAMEI STRADALE 87

___________________________i_______________________________________________________________________________________________________________________

29 octombrie 1997, s-а identificat in grädina casei lui Aurel Rusu о portiune (S IV) din drumul principal care sträbätea ora§ul de la sud spre nord. Un alt drum s-а ivit ín strada Vasile Goldi§ in decembrie 1987, §i avea lätimea de 7,80 - 8,00 m (S II). ín ianuarie 1988, in Parcul Unirii, la vest de Catedrala Reintregirii, s-a sectionat drumul care asigura accesul in castru prin poarta de vest (S III), in a doua decadá, a lunii ianuarie 1988, §antul säpat de-а lungul marginii de nord a sträzii Ion Agärbiceanu, a surprins о altä stradä anticä. (S V), care a fost suprapusä de strada actualä §i casa nr. 3 a lui Ion Ciobotä.

Timp de aproape un deceniu §i jumätate am cäutat sä identificäm drumul principal care in antichitate traversa Partodul §i „Ora§ul de Jos” §i se indrepta spre Brucla. Din päcate, de§i s-au fäcut unele observatii asupra principalelor construct» subterane (gropi de fundatie, §anturi pentru conductele de canalizare, de gaz metán, de apä, telefonice etc.) nu s-а identificat nici una din sträzile antice §i medievale §i nici drumul principal care sträbätea, a§ezarea situatä pe prima terasä a Mure§ului, la est de castrul roman. Abia in primävara (aprilie-mai) anului 1988 s-au executat gropile de fundatie ale blocurilor D 2, D 5 §i D 4, pe aliniamentul sträzii Nicolae Bälcescu, §i s-а conturat, la 1,20 m adäncime, о portiune de circa 41 m a drumului imperial care sträbätea colonia nova Apulensis §i se indrepta spre Brucla. (S VIII). Investigarea acestei cäi de comunicatie, a unei sträzi secundare §i a unui trotuar a fost posibilä numai in urma executärii, la est de fortificatia habsburgicä, a gropilor edilitare säpate pänä la circa 3 m adäncime. Constructiile subterane supravegheate in anii anteriori pätrundeau la о adäncime redusä, n-au avut anvergura lucrärilor din strada Nicolae Bälcescu §i nu s-au suprapus peste traseul drumului antic, motiv care a dus la imposibilitatea semnalärii stratigrafice a cäii principale.

ín vara anului 1992 s-а säpat groapa de fundatie a bisericii baptiste din strada Aväntului. Cu acest prilej s-а constatat in coltul sud-vestic sectionarea §i distrugerea jumätätii nordice a unei sträzi (S VI) antice.

Extinderea vetrei ora§ului actual pe hotarul sud-vestic, inspre Päcli§a, a ocazionat cercetarea locului de amplasare a unor construct». Cu aceastä ocazie s-а identificat pe aräturä о portiune a drumului principal care intra in óraiul Apulum prin locul numit azi „Crecuta”. ín vara anului 1994 s-а executat о sectiune (S I) perpendicularä pe fä§ia de balast §i s-а conturat cu certitudine calea rutierä care venea pe malul drept al Mure§ului, in amonte, spre Apulum.

Drumul care se indrepta spre Ampelum a fost semnalat prima datä in iarna anului 1982, la ie§irea din Alba lulia spre Mice§ti (S X), in partea stängä а DN 74. ín peretii §antului säpat pentru pozarea unei conducte de apä trasatä paralel cu aleea de bicicli§ti, la 0,80 m adäncime, sectionatä apoi perpendicular la km 103 + 225, s-а ivit un strat de bolovani de räu de märime mijlocie, inclu§i intr-un strat de balast. Calea rutierä a fost semnalatä din nou, la 26 martié 1997, cu ocazia executärii unei sectiuni perpendiculare pe axul aleii de bicicli§ti, in dreptul km 102 + 995, in vederea amplasärii unei conducte de alimentäre cu apä. ín timpul lucrärilor subterane s-au fäcut observatii asupra elementelor geometrice in profil transversal §i a sistemului rutier ale drumului interceptat in säpäturä (S X).

in cursul anilor 1997-1998 s-au cercetat §i alte obiective subterane care au sträbätut vatra de odinioarä a ora§ului Apulum, dar investigabile n-au avut ca