Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 26/2. (2000)
Arheologie
88 MIHAI BLAJAN, WILHELM THEISS rezultat identificarea certä a unor noi sträzi din trama anticä5. ín faza actualä a cercetärilor ne märginim sä interpretäm docurmentatia adunatä de-а lungul a douä, decenii de cäutäri asidue §i sä prezentäm principalele sectiuni identificate cu certitudine pe teritoriul municipiului Alba lulia. 2. Descrierea sectiunilor i a) ín iama (februarie-martie) anului 1976, de-а lungul axului longitudinal al sträzii Lalelelor situatä la marginea sud-vesticä a ora§ului, s-а säpat §antul unei conducte de apä, latä de 1 m, constructia subteranä a sträpuns straturile arheologice pänä la 2,98 m adäncime §i s-а oprit in depozitul de argilä, gälbuie. ín cursui lunii februarie s-au desenat profilul peretelui de nord §i portiuni ale peretelui opus §i s-au surprins numeroase complexe arheologice din epoca romanä, §i perioadele prefeudalä, feudalä timpurie §i evul mediu dezvoltat. Profilul inregistrat are 31 m §i cuprinde о succesiune stratigraficä interesantä, care marcheazä evolutia habitatului la periféria a§ezärii urbane Alba lulia. La locul de intersectie a sträzii Brändu§ei cu strada Lalelelor (m 63-73), §antul a sectionat transversal un drum antic §i mai multe podele de locuinte romane §i medievale suprapuse. Calea anticä este a§ezatä direct peste humusul preroman (m 64,90 - 72,10), situat la 2,10 m adäncime fatä de nivelul actual, §i are lätimea de 6,80 m (fig. 2§i fig. 10/S VII). Corpul drumului este alcätuit dintr-un strat de bolovani mari., cu diametrul pänä la 0,20 m, a§ezati unul längä altul in special in partea centralä §i in jumätatea esticä. Partea vesticä cuprinde sfärämäturi mai mici, iar spre margine depunerea este alcätuitä din granule de balast. Partea bombatä a cäii ajunge la grosimea maximä in ax (m 3,60) de 0,30 m, in timp ce marginile se subtiazä pänä la 0,10 m. incä din antichitate drumul a fost acoperit cu un strat masiv (1,40-1,50 m), lat de circa 5 m, alcätuit din lentile subtiri de sol negru-cenu§iu care alterneazä cu lentile de balast nivelat. Marginea vesticä este suprapusä de un grup de locuinte (B 1-5). Prima constructie romanä (D 1) are podeaua planä §i suprapune marginea drumului antic pe lätimea de 2,20 m. Podeaua este о crustä din lut, groasä de 0,04 m, cu planul orizontal, pe care s-а construit о vaträ de lut. in jurul instalatiei de foc s-au gäsit un cui din fier §i fragmente ceramice romane. Treimea vesticä, a locuintei se aflä sub podeaua locuintei В 2, datatä pe baza fragmentelor ceramice in faza timpurie а epocii romane (sec. II). Jumätatea primei locuinte (B 1) este suprapusä de podeaua arcuitä а locuintei В 4. Aceastä constructie are marginile curbate §i о vaträ de foc acoperitä cu о depunere de cärbune §i cenu§ä. Locuinta В 5, säpatä in stratui de balast pänä la 0,25 m, suprapune constructia precedentä. §i contine fragmente de vase romane §i oase de animale. Constructiile В 2 §i В 5 se gäsesc amplasate sub locuinta В 3, care contine un strat cenu§os asociat cu bucäti de cärbune, tigle fragmentare, resturi de vase §i oase menajere de animale. 5 Studiul nostru nu se referä nici la trama stradalä din castru, nici la traseul drumurilor antice descoperite in hotarul municipiului Alba lulia §i nici la ulitele medievale identificate in „Ora§ul de jos” ori inserate pe planurile topografice executate in secolul al XVIII-lea. Aceastä tematicä va face obiedul unei abordäri viitoare.
